Discuţia se poartă în familia unui credincios, unde se găsea în vizită preotul comunităţii şi un copil al vecinului:
– Sfinte părinte, începu copilul, este adevărat că vor veni extratereştrii pe Pământ?
– Ce ştii tu, copile, despre extratereştrii?
– Păi… sunt nişte omuleţi mici, cum sunt copiii, dar foarte isteţi şi deştepţi, dacă au ajuns şi pe pământ, la noi.
– Să vină! Şi ei sunt nişte copii ai Domnului!
– Păi… dacă vin din ceruri, Univers, or fi de-ai Dumnezeului sau… Doamne fereşte! Pot să fie răi?!
– Până n-or veni la noi, să nu ne temem! Ei trebuie să fie buni, dacă coboară din ceruri.
– Să nu ne facă rele!
– Dacă sunt copiii Domnului, nu fac rău.
– Poate învăţăm ceva bun de la extratereştrii.
– Şi ei pot învăţa de la omenire.
– S-ar putea! Dar nu-ţi face grijă, copile!
S-ar putea să fie numai poveşti.
– Nu părinte! S-a spus la televizor că ar fi deja extratereştrii pe Pământ. Au venit cu farfuria zburătoare – mijlocul lor de transport.
– S-ar putea să fie trucaj.
– Nu! Am văzut farfuriile zburând pe la americani şi prin alte locuri.
– Nu-ţi face grijă, copile! Când te culci, mai înainte să spui rugăciunea pe care te-am învăţat. Somn uşor!…
D.C.G. – Vârtejanu
Un vis, o dorinţă,
Nu poţi realiza,
Dacă nu lupţi pentru ea!
D.C.G.
