Crușinul reprezintă un arbore, a cărui coajă este folosită ca remediu natural de foarte mulți ani. Frunzele sunt eliptice, ovale, ascuțite la vârf, iar fructele sunt mici, sferice, de culoare violet închis în momentul în care sunt coapte. Florile plantei sunt de culoare alb-verzuie și cresc în buchete mici. Crușinul înflorește în luna mai sau iunie. În scop fitoterapeutic se utilizează coaja trunchiului și ramurile. Recoltarea se face în lunile martie-mai, la arbuștii de 2-4 ani. Crușinul este apreciat pentru efectul său laxativ, și pentru efectele binefăcătoare pe care le are asupra afecțiunilor vezicii biliare, ficatului.
Crușinul mai poate fi găsit sub denumirile: lemn câinesc, salba moale, crasei etc.
Compoziție: principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rășini.
Acțiune: laxativ-purgativ, colagog
Indicații terapeutice: consti-pație cronică, insuficiență hepatică, dischinezie biliară, obezitate, viermi intestinali
Uz intern:
– coaja – constipație, afecțiuni hepato-biliare, obezitate, celulită, tulburări de circulație, paraziți intestinali, hemoroizi – sub formă de infuzie, decoct.
Uz extern:
– coaja – hemoroizi, plăgi atone, piodermita, scabie, chelbe – sub formă de comprese, băi locale
Contraindicații:
Coaja nu se consumă în stare crudă, pentru că determină reacții adverse violente: vărsături, diaree sanguinolentă, colici severe.
Alexandra Cruceru
