Redarea în circuitul agricol a terenurilor afectate de mineritul gorjean

Odată cu închiderea unor cariere de exploatare, companiile miniere au obligaţia de a reda terenurile în circuitul agricol sau silvic. Pentru a afla mai multe despre această situaţie am luat legătura cu domnul director Valeriu Petrică, şeful Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj.

„Aici sunt două aspecte importante: terenurile care au fost preluate prin decrete de expropriere înainte de 1990 şi cele luate prin cumpărare de companiile miniere după 1990. aici este o problemă mai amplă pentru că depinde şi cum s-au efectuat lucrările de haldare şi felul în care arată după. Redarea este obligatorie după exploatare, la fel şi lucrările pentru modelarea lui în funcţie de circuitul în care va fi redat. Terenul mai plat este bun pentru agricultură, terenul mai puţin plat, de obicei pe unde au rămas munţi de pământ sunt destinaţi domeniului silvic.

Trebuie să existe şi un raport între cele doua circuite agricol şi silvic, cât de cât asemănător cu cel ce era înainte de exploatare. Există şi o comisie de supraveghere a DADR, dar lucrările sunt întârziate, în momentul de faţă existând între 15-18.000 de ha ce trebuie redate. Din acestea, doar o mică parte a fost redată în circuitul agricol. Aici sunt probleme în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor dar şi de fondurile destinate acestora”.

„Sunt foarte multe comune pe teritoriul cărora au existat cariere, iar acum acestea suferă din cauza acestor întârzieri. Astfel de comune sunt Fărcăşeşti, Urdari, Cătune, etc. Terenurile preluate prin decret, vor fi redate unităţilor administrative pe teritoriul cărora se află, iar cele ce au fost cumpărate de la oameni, redarea se va face cu plată, ori pot să le ţină şi să le închirieze. Cât priveşte starea acestor terenuri, procedura prevede ca într-o perioadă de într-o perioadă de 3 ani să se facă o cultivare cu plante agricole şi o fertilizare puternică pentru a putea terenurilor masa organică pe care o aveau înainte de exploatarea minieră. Acum totul se bazează pe fertilizarea cu plante şi îngrăşăminte. Recomandabile ar fi îngrăşămintele naturale de la vaci sau alte animale, însă numărul fermelor şi crescătoriilor din Gorj a scăzut dramatic. Din păcate fertilizarea naturală a solului la nivelul precedent ia zeci sau sute de ani chiar. Este instituită şi o comisie care se ocupă de determinarea compoziţiei chimice a solului. La terminarea lucrărilor are loc o altă verificare. Dacă fertilizarea s-a făcut cum trebuie, se dă avizul pentru plata către firmele ce s-au ocupat cu lucrările de fertilizare”.

„Din păcate întârzierile se datorează în mare parte fondurilor care nu au fost întotdeauna îndeajuns”, a declarat domnul director. După cum a afirmat şi domnul Valeriu Petrică, procesul acesta de redare în circuit se întinde pe o perioadă mare de timp, acest lucru reducând şansele acestor terenuri de a deveni cu adevărat profitabile pentru cei ce le administrează.