Este pentru prima dată în istorie când de la gând la faptă nu a trecut prea multă vreme şi iată că neobositul Prof.univ.dr. Moise Bojincă, preşedintele Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, nu se dezminte. În februarie 2016 a avut loc primul Simpozion Naţional „Constantin Brâncuşi”, iar acum avem caldă o bijuterie de carte tipărită în Editura Academica Brâncuşi, coordonată de acelaşi Mare iubitor al Titanului de la Hobiţa – Moise Bojincă.
Cartea îi are pe cel mai profund şi priceput brâncuşiolog – Dr. Ion Mocioi, drept Consilier editorial, iar pe Nicolae Brânzan şi Ion Popescu-Brădiceni Consultanţi ştiinţifici.
Fie-mi permis a enumera cuprinsul celor 131 de pagini, în totalitate policrome, şi vă veţi da seama singuri stimaţi cititori de cuprinzătoarea tematică a volumului de faţă.
Firesc, cartea începe cu un „Argument” semnat de Moise Bojincă, apoi urmează relatarea manifestării din 18 februarie, de la Peştişani: „Eveniment omagial reuşit – Brâncuşi, la el acasă, de subsemnatul, text apărut în Gorjeanul; „Brâncuşi omagiat la el acasă”, semnat de doctorul în estetică Sorin Lory Buliga; „Implicaţii ale autorităţilor locale pe linia valorificării lui Constantin Brâncuşi”, de Cosmin Pigui, primarul comunei Peştişani; „Moştenirea culturală brâncuşiană de la Târgu-Jiu, de Dr. Ion Mocioi; „Amintiri indirecte”, de Dr. Grigore Brâncuşi, membru al Academiei Române; „O mândrie a neamului: sculptorul Brâncuşi”, de învăţătorul Dumitru Pupăză, din Dobriţa; „Coloana Infinită – sculptură locuibilă”, eseu al scriitorului Constantin Zărnescu, vâlcean de obârşie, dar stabilit Cluj-Napoca; „Constantin Brâncuşi – Zăganul.
Gânduri răzleţe”, de Prof.univ.dr. Nicolae Brânzan: „Din simbolurile unei vieţi” – eseu semnat de scriitorul Nicolae Dragoş; „Spre o specializare inteligentă a industriilor creative din judeţul Gorj, inspirată de opera lui Constantin Brâncuşi”, de Prof.univ.dr. George Niculescu şi Cercetător ştiinţific Dr. Aron Jitaru; „La aniversară – 141 de ani de la naştere.
Investiţiile lui Brâncuşi”, eseu de Ion Predoşanu; „Brâncuşi între modestie şi geniu, de scriitorul şi brâncuşiologul Ştefan I. Stăiculescu; „Autostrada Brâncuşi”, de scriitorul Ion Căpruciu; „Brâncuşi, mai aproape, după 60 de ani de eternitate” de Mihai Sporiş, scriitor, Cercul de la Râmnic „România – Grădina Maicii Domnului”; „Objets trouves în grădina Casei „Barbu Gănescu”: o lată creaţie a lui Constantin Brâncuşi la Târgu-Jiu”, de Sorin Lory Buliga, doctor în estetică; „Scriitorul Constantin Brâncuşi”, de Ion Popescu-Brădiceni, doctor în filologie; „Brâncuşi – Milarepa”, de scriitorul Dumitru Dănău din Târgu-Jiu; „Legământul lui Brâncuşi, de Dipl. ec. Petre Răcănel şi „Enigma şi pilda brâncuşiană”, eseu de Prof.univ.dr. Moise Bojincă.
Vom concluziona reluând o singură frază din textul de gardă al cărţii – Argument, de Moise Bojincă: „Unele dintre punctele de vedere ale autorilor, înserate în lucrarea noastră, au mai fost publicate, anterior, în alte tipărituri din ţară ori din străinătate; le-am preluat pentru că ele sunt de natură să întregească, şi în cazul de faţă, imaginea măreţiei genialului demiurg de frumuseţi”.
Ion PREDOŞANU