Reprezentanţi ai mai multor instituţii publice din judeţul Gorj, ai sindicatelor şi ONG-urilor au fost prezenţi ieri la întâlnirea organizată de Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, în parteneriat cu Ministerul Muncii şi CNSLR Frăţia.
În cadrul întâlnirii s-au purtat discuţii pe marginea problemelor sociale ale femeilor rrome, dificultăţile cu care acestea se confruntă pe piaţa muncii şi discriminarea faţă de etnia pe care ele o reprezintă.
Carmen Gheorghe, reprezentantă a Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, este managerul proiectului care se adresează femeilor rrome din întreaga ţară, şi care se numeşte 
„Împuternicirea femeilor rrome pe piaţa muncii”. Proiectul este finanţat din Fondul Social European şi este implementat în parteneriat cu Ministerul Muncii, CNSLR Frăţia şi Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică. „Ceea ce ne dorim prin acest proiect este, pe de o parte, să conştientizăm societatea românească cu privire la imaginea sau o ipostază a femeilor rrome, aceea de salariată, şi, pe de altă parte, încercăm să conştientizăm actorii sindicali şi actorii sociali pe piaţa muncii, în ideea în care aceştia sunt cei care trebuie să reprezinte şi să găsească mecanismele pentru ca problemele femeilor rrome pe piaţa muncii să fie respectate pe termen lung. Întâlnirea pe care am avut-o la Gorj este a doua pe care o avem pe acest proiect pe Activitatea 5 şi scopul este de elaborare a unei strategii pe care vrem să o propunem Ministerului Muncii”, a declarat Carmen Gheorghe.
Gorjul, vizibil interesat
Întâlnirea de ieri a fost una de consultare cu actori sociali, instituţii publice, sindicate şi organizaţii non-guvernamentale, prin care Agenţia „Împreună” a propus un document care să aducă o serie de reglementări pieţei muncii şi problemelor femeii rrome, şi în special problemelor vulnerabile pe piaţa muncii precum: respectarea drepturilor la locul de muncă, respectarea femeilor în sine la locul de muncă, a contractului colectiv de muncă, a egalităţii de şanse la locul de muncă, şi asta pentru a reduce numărul de discriminări cu care femeile rome se confruntă pe piaţa muncii. În cadrul întâlnirii, au fost informaţi şi consultaţi actorii sociali, şi, pe de altă parte, s-au adus o serie de recomandări şi soluţii, propuneri pe care actorii sociali din Gorj le-au pentru documentul Agenţiei „Împreună”. „Noi învăţăm actorii sociali cum să identifice probleme grupurilor vulnerabile şi, în special, ale femeilor rrome pe piaţa muncii, şi cum să adreseze aceste probleme. În speţă, ne interesează ca problemele lor să fie reprezentate de către actorii sociali pentru a nu mai vedea pe viitor contracte abuzive, acte de discriminare pe care angajatorii le fac în relaţii cu femeile rrome. Gorjul este un judeţ unde se regăsesc foarte mulţi actori sindicali. De altfel şi la cursurile noastre şi la alte întâlniri, foarte mulţi dintre ei erau din judeţul Gorj”, a precizat managerul proiectului „Împuternicirea femeilor rrome pe piaţa muncii”.
Finalizare în 2012
Proiectul a început în octombrie 2010 şi se va încheia în luna septembrie a anului viitor. Până în prezent, în cadrul proiectului, a fost elaborat un studiu care a fost completat de aproape 1.200 de persoane, dintre care peste 300 formaţi din salariaţi rromi, femei şi bărbaţi. „Studiul nostru arată că pe piaţa muncii, rromii au un grad de risc mai mare decât majoritarii şi că sunt ameninţaţi mai des cu pierderea locului de muncă dacă îşi cer drepturile. Aceasta este una dintre concluziile studiului. De asemenea, am început nişte cursuri pe care le realizăm cu lideri de sindicat, reprezentanţi ai instituţiilor şi ai ONG-urilor şi sunt nişte cursuri care se axează pe managementul participativ şi organizator”, a concluzionat Carmen Gheorghe.
Romii, încă se dezvoltă
La întâlnirea de ieri a participat şi Nelu Pavel, consilier judeţean pe probleme de rromi şi reprezentant al comunităţilor rrome din judeţ, care şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la beneficiile proiectului derulat de Agenţia „Împreună”. „Din punctul meu de vedere este un proiect foarte sensibil şi foarte important pentru comunităţile de romi, şi în speţă pentru femei. Într-adevăr o să fie un pic mai dificil de pus în practică pentru că ştim că există bariere la noi şi deşi încercăm să informăm, să comunicăm şi cu bărbaţii şi cu femeile, cei mai mulţi se bazează pe gândirile învechite. La ora actuală, femeia, implicit şi cea de etnie rromă, are un mare rol în familie, în timp ce în mentalitatea veche, femeia avea un singur rol şi acela să stea la cratiţă. Eu am luptat foarte mult cu căsătoriile timpurii şi încet, încet, rezultatele se văd. Consider că femeia trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi bărbatul, dar probabil până ca aceste bariere să fie depăşite vor mai trece mulţi ani. Nu trebuie să răpeşti libertatea femeii, ea trebuie să aibă dreptul la exprimare şi, de ce nu, la un loc de muncă”, a declarat Nelu Pavel.
Izabella Plăstoi
