După doi ani de zile în care petrecerea minerească de la Glogova nu s-a mai organizat, oficialii din minerit au decis ca manifestarea să fie reluată. Astfel, sâmbătă în curtea culei de la Glogova s-au întins mesele pentru mai-marii din minerit, la petrecerea selectă fiind invitaţi numai politicienii de seamă şi şefii de servicii deconcentrate din Gorj.
Directorul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia(SNLO), Daniel Burlan, dar şi majoritatea invitaţilor au declarat, cu această ocazie, că tradiţiile trebuie respectate şi că mineritul are viitor în Gorj, în ciuda faptului că managementul privat, de care se discută atât de mult, este considerat de unii un pericol pentru bunul mers al unităţilor unde se va aplica.
Criza economică a impus anumite restricţii privind organizarea cunoscutelor petreceri de la Glogova, fapt ce a impus doi ani de pauză în privinţa respectării tradiţiei minereşti de aici. Daniel Burlan, directorul SNLO, a cerut însă reluarea în acest an a tradiţiei şi organizarea petrecerii minereşti, de mai mică amploare însă. Au fost invitaţi aici directorii din minerit şi energie, liderii de sindicat, parlamentarii de Gorj, conducerea Consiliului Judeţean, preşedintele Ion Călinoiu şi vicepreşedintele Vasile Râbu, prefectul de Gorj, Liviu Andrei, subprefectul Marcel Romanescu şi şefii de deconcentrate. Au onorat invitaţia şi şefii de partide, Dian Popescu, preşedintele PNL Gorj, Florin Cârciumaru, preşedintele PSD Gorj, Marius Vlaicu, preşedintele UNPR Gorj şi Ilie Petrescu, preşedintele PC Gorj. Au lipsit însă o parte a parlamentarilor, Ion Ruşeţ, prins la Olt cu 
partea a doua a nunţii fiicei sale, Dan Ilie Morega, reţinut şi el la Târgu-Jiu şi Cosmin Popescu. Nu se ştie dacă Vasile Popeangă şi Mugurel Surupăceanu au fost invitaţi. Au onorat însă invitaţia Toni Mihail Greblă şi Constantin Severus Militaru. Şeful ITM Gorj, George Romanescu, şi adjunctul său au venit, de asemenea, la Glogova, dar şi directorul AJOFM Gorj, Romeo Chiriac. A fost prezentă şi şefa de la Casa de Pensii, Rodica Ghimiş dar a absentat comandatul IPJ Gorj, Viorel Caragea.
Energia şi-a trimis boşii
Directorul general al Complexului Energetic Turceni, Octavian Graure, însoţit de directorul 
Direcţiei Buget, Daniel Pităroiu, dar şi managerul Complexului Energetic Rovinari, Tiberiu Trotea, au onorat şi ei invitaţia colegilor din minerit. Li s-au alăturat directorul fabricii Artego, Viorel David, preşedintele PDL Târgu-Jiu, Nicolae Daviţoiu, şi mai mulţi salariaţi în funcţii de conducere de la SNLO, printre care s-au aflat Ion Vulpe, Nicolae Rotaru şi soţia.
Burlan: “nu se doreşte îngroparea mineritului din Gorj”
Cel care a deschis petrecerea a fost Daniel Burlan, directorul SNLO care a insuflat optimism în legătură cu viitorul mineritului, invitaţilor de la Glogova. “Eu cred că după cei doi ani de dificultate societatea a devenit mai puternică, ne-am învăţat cu greul şi ne trebuia această dificultate pentru a deveni mai puternici. Mineritul are viitor 
atâta timp cât energia va fi produsă pe cărbune. Vedem ce se întâmplă în ultimul timp, cu statele Europei care vor energie pe cărbune deci atâta timp cât este o rezervă sigură a statului va fi şi un viitor”, a declarat Burlan. Acesta a menţionat că nici măcar managementul privat nu va afecta viitorul mineritului din Gorj. “Şi acum facem management privat. Fiecare dintre noi are obiective şi criterii pe care trebuie să le realizăm. Atunci când nu le realizez vei fi schimbat. Noi suntem responsabili pentru eficienţa societăţii dacă se discută de un altfel de management. Managementul privat, ca şi actualul management, nu face decât să ducă spre eficienţă societăţile”, a completat Bulan care subliniază că situaţia de la Gorj este cunoscută la Ministerul Economiei. “Nu se doreşte îngroparea mineritului din Gorj, mineritul a făcut să se dezvolte Gorjul, mineritul este cel care dă viaţă acestui judeţ şi întregii regiuni Oltenia. Nu are cum să se dărâme o activitate care dă viaţă întregii regiuni”, a conchis Burlan.
Pro sau contra management privat
Secretarul general al FNME, Gheorghe Etăgan, şi-a exprimat părerea legată de management privat, la Ziua Minerului de la Glogova spunând că acceptă această formă de conducere dar numai în anumite condiţii. “Ca formă de conducere dacă ar fi aleşi profesionişti şi adevăraţi oameni de conducere, eu nu aş avea nimic împotriva managementului privat. Dacă vor fi aleşi pe criterii politice şi alte criterii eu personal nu sunt pentru managementul privat”, a declarat Etăgan. Mult mai reticent s-a arătat însă, pe această temă, prefectul judeţului Gorj, Liviu Andrei. “Nu am încotro, cred în viitorul mineritului din Gorj dar nu pot să spun acelaşi lucru şi despre managementul privat. Mă limitez să spun că eu cred în conducerea actuală din minerit cât despre management privat, asta rămâne de discutat”, a declarat Andrei. Primarul municipiului Motru, Dorin Hanu, a menţionat şi el că are o încredere maximă în mineritul din Gorj, menţionând că în următorii 30-40 de ani va mai exista, în opinia sa, minerit în judeţul nostru. “Dacă specialiştii în domeniu spun că managementul privat este bun, înseamnă că este bun”, a declarat primarul Hanu. Şeful PNL Gorj, Dian Popescu, a menţionat la rândul său că el crede cu tărie în viitorul mineritului din Gorj. “Vreau să transmit însă ceva decidenţilor, fac şi eu parte dintre ei: să nu considere Gorjul, roata de rezervă a sistemului energetic naţional. În ce priveşte managementul privat discutăm mult despre acest managementul privat dar nu am văzut proiectul. Este mai bine să aşteptăm şi să discutăm apoi”, a completat şeful PNL Gorj.
Greblă vrea tradiţie
Senatorul PSD, Toni Mihail Greblă, a subliniat importanţa mineritului din Gorj şi a îndemnat la colaborare factorii politici din judeţ. “Lucrurile nu merg bine în România ca urmare a proastei guvernări a ţării.(..) Asta nu înseamnă că trebuie să uităm de tradiţii de asta trebuie ca în Gorj să păstrăm tradiţia minieră. Dacă pierdem tradiţia minieră, pierdem principala sursă de existenţă a judeţului. Am spus-o şi o repet, din minerit trebuie să avem grijă cu toţii ca de ochii din cap. Dacă dispare mineritul, pentru că nu suntem atenţi, că ne luăm după slogane, Gorjul ar putea să dispară, să ajungă unul din judeţele sărace ale ţării. Din acest motiv, politicienii indiferent de culoare politică trebuie să acţioneze cu maximă responsabilitate, să punem de altfel cu toţii umărul pentru a-l proteja, pentru a ajuta la reorganizarea lui”, a declarat Toni Greblă.
Roşiuţa, în top
Directorul Carierei Roşiuţa, Florentin Nicu Gheorghescu, a transmis şi el, de la Glogova, un mesaj colegilor, subalternilor şi superiorilor săi. “Cu ocazia Zilei Minerilor, celor care muncesc pentru a scoate cărbunele, le transmit tuturor numai gânduri de bine. Vreau să 
mulţumesc de altfel şi domnului Daniel Burlan şi domnului deputat Severus Militaru, celor care ne-au ajutat, de altfel, foarte mult pentru redeschiderea sectorului Ştiucani. Nu trebuie uitat că am reuşit să fim în indicatorii economici pe care ni i-am programat la Cariera Roşiuţa şi chiar să avem un beneficiu destul de substanţial. Asta s-a datorat faptului că oamenii au înţeles că pentru a rezista în cadrul mineritului trebuie competiţie. Vreau să mulţumesc şi conducerii de la Roşiuţa că a înţeles că trebuie să dăm dovadă de perseverenţă şi să punem umărul pentru a scoate lucrurile din impas. Vreau să mulţumesc, de asemenea, şi sindicatelor care au înţeles că trebuie să se aşeze alături de administraţie la masa dialogului pentru a se găsi cel mai bune soluţii pentru prosperitatea acestei cariere”, a conchis Gheorghescu.
Anamaria Stoica
Glogova, un paradis salvat
Cula Glogovenilor a fost reconstruită începând cu anul 1985 din iniţiativa regretatului ministru al minelor Marin Ştefanache. Atunci s-au acordat 5000 de dolari pentru refacerea Culei, ajunsă în anii comunismului sediu de CAP şi apoi grajd de vite. Ultimul boier glogovean a pierdut edificiul la cărţi în jurul anilor 1870 în favoarea lui Radu Vernescu, care l-a şi recondiţionat. Cula avea trei tuneluri subterane, unul care ieşea în biserică, cel de-al doilea care ieşea pe un mal al Motrului şi cel de-al treilea care ieşea dincolo de vadul râului. Istoria spune că aici a fost ucis un domnitor basarabean şi s-a născut un os domnesc care a fost purtat pentru a fi salvat pe la toate mănăstirile din Gorj, de la Tismana până la Horezu, unde a fost instruit şi educat de călugări. Din ordinul lui Ştefanache, în 1985 a început reconstrucţia, dintr-o echipă condusă de regretatul Nicolae Duicu făcând parte cei mai buni meseriaşi, toţi angajaţi în minerit, dintre care se mai află în viaţă sculptorul Cornelie Picioruş. Aceşti oameni au refăcut Cula cu sufletul şi cu viziunea ctitorilor iar în anii de după Revoluţie, opera a fost desăvârşită. Aici, la Cula Glogovenilor, mineritul care se ocupă de administrarea ei organizează întâlniri protocolare cum a fost şi cea de sâmbătă când s-au întâlnit peste 150 de oameni importanţi din minerit în prezenţa lui Marin Condescu şi a lui Dan Burlan. Organizarea a fost şi aici coordonată de administraţia din mineritul motrean, Florentin Gheorghescu Nicu impunându-se ca un fin orchestrator al ceremoniilor. Trebuie să amintesc că la Cula Glogovenilor există 137 de specii de arbori, amănunt care l-a făcut pe Nicolea Mischie să o dorească în patrimoniul Consiliului Judeţean. La toate sărbătorile câmpeneşti ale mineritului, muzica a fost de calitate iar discuţiile trebuie să fi fost unele profitabile pentru minerit. Daniel Burlan spunea că o asemenea petrecere nu s-a mai organizat de câţiva ani iar Ion Călinoiu remarca faptul că minerii au îngrijit şi au întreţinut foarte bine obiectivul istoric Cula Glogovenilor.
