Pe parcursul anului trecut, la nivelul județului Gorj, din totalul de 1.555 de gravide nou-depistate, 23 aveau sub 15 ani şi 179 aveau vârste cuprinse între 15 şi 19 ani. Două dintre minorele sub 15 ani au întrerupt sarcinile, la fel procedând şi 121 de tinere din categoria de vârstă 15-19 ani, restul au devenit mame. În primul trimestru al anului în curs, din 375 gravide nou depistate, una are sub 15 ani, 37 au vârste cuprinse între 15 și 19 ani, iar 108 sunt tinere cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani. În trimestrul II au intrat în evidențele medicilor 331 de gravide nou depistate, 167 provenind din mediul rural.
Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP), în 2015, nu mai puțin de 1.555 de gorjence au rămas însărcinate, 834 fiind din mediul urban. În 2016, situația se menține pe același trend ascendent. „Din cele 1.555 de gravide nou depistate, 23 aveau sub 15 ani şi 179 aveau vârste cuprinse între 15 şi 19 ani. Două dintre minorele sub 15 ani au întrerupt sarcinile, la fel procedând şi 121 de tinere din categoria de vârstă 15-19 ani. În primul trimestru al anului în curs, din 375 gravide nou depistate, una are sub 15 ani, 37 au vârste cuprinse între 15 și 19 ani, iar 108 sunt tinere cu vârste cuprinse între 20 și 24 de an. În trimestrul II au intrat în evidențele medicilor 331 de gravide nou depistate, 167 provenind din mediul rural. 29 dintre cele 331 de gravide nou depistate au vârste cuprinse între 15 și 19 ani, iar trei au vârste cuprinse între 40 și 44 de ani”, a declarat Elena Piţian, purtătorul de cuvânt al DSP Gorj.
Tot mai multe tinere devin mame
Fenomenul copilelor devenite mame a căpătat amploare, în ultima perioadă, la nivelul întregii ţări. Nici Gorjul nu face excepţie. În trimestrul II al anului în curs, au rămas însărcinate 29 de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani și 93 de tinere cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani. De asemenea, la categoria de vârstă 25-29 ani au fost înregistrate 139 cazuri de gravide nou depistate. Cea mai delicată situație este întâlnită la mamele minore. În multe cazuri minorele ajung să formeze familii cu taţii copiilor. Sunt cazuri în care fără ajutor din partea familiei, mamele minore nu reuşesc să se descurce şi lasă traume la rândul lor în dezvoltarea noului născut. Un cerc vicios care deocamdată este departe de a fi rupt în România, o ţară aflată în topul statelor cu cele mai multe mame minore. Specialiştii spun că acest fenomen este o consecinţă a lipsei educaţiei sexuale, dar şi a mediului în care trăiesc.
Minodora Sucea
