Sâmbătă, 7 mai 2016, la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” din Piteşti a avut loc un eveniment cultural major, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş: „Sesiunea Naţională de Comunicări Patrimoniul cultural imaterial. Actualitate şi perspectivă”.
Participanţii, într-un număr impresionant (ceea ce demonstrează faptul îmbucurător că cercetările de etnologie și folclor continuă să intereseze la noi în ţară), au fost mai ales reprezentanţi ai instituţiilor şi centrelor de cercetare ce au ca obiect de activitate conservarea şi promovarea culturii populare, membri ai Asociaţiei folcloriştilor argeşeni „Constantin Rădulescu-Codin” şi, de asemenea, persoane particulare care au obţinut rezultate semnificative în studiul folclorului. Moderatori au fost lect. univ. dr. Sorin Mazilescu (managerul C.J.C.P.C.T. Argeş) şi conf. univ. dr. Adrian Sămărescu, care au deschis sesiunea cu speech-urile lor aplicate privind problemele serioase cu care se confruntă cercetarea actuală a folclorului şi viitorul artei populare româneşti, într-o lume progresiv globalizată, în care creşte puternic riscul de decreditare şi anihilare a tradiţiilor.
În programul manifestării au fost înscrise lucrări pe diverse teme, aparţinând unui număr mare de invitaţi din judeţele Argeş (în special), Braşov, Sibiu, Gorj, Galaţi, Giurgiu şi, de asemenea, din Bucureşti: Mihaela Achim, T. Boroş, C. Bădescu, I. Bratu, S. Buliga, Gh. Ceauşu, N. Necşoiu, T. Ciuculescu, C. Dinu, V. Dolghi, V. Dublea, Mariana Filipescu, Magda Grigore, Raluca Marinescu , A. Mărchidan, M. Mitulescu, Mădălina Munteanu, R. Oprea, N. Pantazică, Carmen Peţanca, Mihaela Piţigoi, S. D. Radu, Elena Popescu, I. Praoveanu, S. Radu, A. Stăncescu, Camelia Sighiartău, Floriana Stăncescu, Anişoara Stegaru-Ştefănucă, D. Stroe, Gh. N. Tiţa, Georgiana Tucă, V. T. Tudor, Cremona Ţintatu-Comănescu şi V. Zaharescu.
În general, comunicările au tratat diverse aspecte privind cultura tradiţională, dar şi presiunile la care aceasta este supusă în actualul context al globalizării. Astfel, temele abordate s-au referit atât la moştenirea trecutului, cât şi la mutaţiile apărute din cauza migraţiei (de la sat la oraş sau în alte ţări), a dezvoltării tehnologice şi a schimbărilor economice şi de mentalitate care duc la dispariţia produselor tradiţionale, a vechilor procese de producţie, a credinţelor şi obiceiurilor adiacente. Mai concret însă, întregul simpozion s-a circumscris în jurul unei idei centrale: păstrarea tradiţiilor româneşti şi punerea lor în valoare, în condiţiile în care nu se mai ţine cont de autenticitate (a se vedea de exemplu piticii ornamentali şi diverse kitsch-uri din Horezu şi alte localităţi din ţară, înşiraţi pe ambele părţi ale drumurilor naţionale) şi al unei globalizări (=uniformizări) ameninţătoare la adresa acestora. Pentru aceasta însă, evident, trebuie suplimentate fondurile necesare susţinerii unui astfel de demers cultural esenţial ce ţine de identitatea noastră naţională şi o mai mare implicare a oamenilor de cultură şi a politicienilor desemnaţi oficial în acest sens. Dar sarcină cea mai importantă revine cercetătorilor, care culeg informaţiile etnofolclorice direct de pe teren („de la firul ierbii”), lucru ce devine însă din ce în ce mai dificil, deoarece dispar progresiv atât persoanele în vârstă care deţin astfel de date, cât şi obiceiurile tradiţionale şi obiectele de artă populară vechi.
Este posibil ca într-un viitor apropiat, şi mai ales în urma evenimentelor politice care au loc astăzi (conflicte, migraţii, reconfigurări geostrategice etc.), mai multe din ţările Europei (în special din sud-est) să se întoarcă totuşi la identităţile lor naţionale şi, în acelaşi timp, la obiceiurile şi arta populară autentice. În acest context, directorul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” din Piteşti, Mihail Sachelarie, parafrazându-l pe Emil Hurezeanu (care în ultimul său volum „Pe trecerea timpului” redă o discuţie între scriitorul Günter Grass şi bunica sa), a spus: „În Vest e bine, în Est e frumos!”.
În comunicarea sa, Sorin Buliga (Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu) a identificat sursele creaţiei marelui sculptor Constantin Brâncuşi în arta populară românească, în lucrări ca: Pasărea Măiastră, Coloana Infinită, Poarta Sărutului, Cocoşul etc. Inclusiv Regele regilor (Spiritul lui Buddha), care exprimă preceptele spiritualităţii indiene, este creată, de asemenea, din simboluri plastice folclorice româneşti.
În cadrul sesiunii au fost prezentate cărţi apărute de la ultima ediţie până în prezent, aşa cum ar fi „Obiceiuri şi credinţe la români” (V. Panţiru, C. Stancu, Gh. Păun), „Nunta la români” (C. Stancu, V. Panţiru) şi „Folclor poetic din Argeş-Muscel” (volum coordonat de S. Mazilescu).
Lucrările prezentate vor fi publicate în volumul Caiete folclorice Argeş, care va ajunge, astfel, la numărul XX. Prin amploarea sa, diversitatea temelor şi calitatea comunicărilor, sesiunea naţională „Patrimoniul cultural imaterial. Actualitate şi perspectivă” de la Piteşti se înscrie ca un cert succes în seria manifestărilor de acest gen din ţară.
Sorin Lory Buliga
