Evenimentele zilei de 9 mai au fost sărbătorite în avans la Cercul „Cultul Eroilor” de la Colegiul Național „Spiru Haret” din Târgu-Jiu.
Marți 8 mai 2018, o delegație a A.N.C.E.„R.M.” Gorj formată din col. ing. (r.) dr. Walter Loga, ing. Dan Toropu și lt. col. (r.) Gheorghe Bușe, s-au deplasat la Colegiul Național „Spiru Haret” din Târgu-Jiu, la invitația doamnei profesoare de istorie, dr. Elena Cornoiu, membră a Biroului Executiv al A.N.C.E.„R.M.” Gorj. Într-o sală mare de clasă, în prezența a o sută de elevi de la clasele a IX-a la a XII-a s-a desfășurat simpozionul „9 Mai – Triplă semnificație pentru poporul român”.
Doamna profesoară de istorie, dr. Elena Cornoiu, a prezentat scopul și invitații acestui eveniment cultural și, într-un profesionalism deplin, a avut o prezentare referitoare la tripla semnificație pentru poporul român a zilei de 9 Mai și anume: 9 Mai 1977 – „Ziua Independenței de Stat a României”, 9 Mai 1945 – „Ziua Victoriei Antifasciste” și 9 Mai 1950 – „Ziua Uniunii Europene”. Frumos legate între ele, evenimentele istorice prezentate de doamna profesoară s-au derulat asemeni imaginilor unui film, îmbrăcând uneori aspecte metaforice prin termenii comparați ai momentelor istorice ce au marcat evoluția poporul român.
Despre importanța celor trei evenimente a vorbit și domnul col. ing. (r.) dr. Walter Loga – președintele A.N.C.E.„R.M.” Gorj care a prezentat și recomandat spre lectură volumul de poezie „La Centenarul Marii Uniri” al poetului Florian Saioc, membru al A.N.C.E.„R.M.” Gorj.
În cadrul acestui simpozion s-a prezentat și Proiectul educațional „Culele Gorjului, între istorie și uitare”. La final s-au făcut și câteva fotografii de grup.
9 Mai 1977 – „Ziua Independenței de Stat a României”
La 9 mai 1877 a avut loc Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților unde, Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe al României, a declarat că: „suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare… suntem o națiune liberă și independentă” , iar guvernul „va face tot ce va fi cu putinţă ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa”. La închiderea şedinţei solemne, Adunarea a votat moţiunea prin care „ia act că resbelul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Tot în aceeaşi zi, Senatul a votat, tot în unanimitate, o moţiune asemănătoare.
A doua zi, 10 mai 1877, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării. Tot cu această ocazie a fost instituit Ordinul Național „Steaua României” cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tuturor cetățenilor care se distingeu pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de Independență (Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit), opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român. Declarația de independență a avut un mare ecou în toate conștiințele românești.
9 Mai 1945 – „Ziua Victoriei Antifasciste”
Ziua de 9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Armatele sovietice şi cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba în primăvara anului 1945 iar Berlinul a fost înconjurat de către Armata Roşie ceea ce a dus ca în primele zile din mai, trupele germane să capituleze.
Semnarea actului de capitulare a avut loc la 7 mai 1945, ora locală 02.41, în clădirea unui liceu din oraşul francez Reims, unde îşi avea cartierul general Forţa Expediţionară Aliată aflat sub conducerea generalului american Dwight D. Eisenhower. Documentul viza ca la 8 mai, ora locală 23.01, „Înaltul Comandament German va emite, în acelaşi timp, ordinele către toate autorităţile militare, navale aeriene germane şi tuturor forţelor aflate sub control german să înceteze operaţiunile aflate în desfăşurare şi să rămână în poziţiile în care se află”. Documentul a fost semnat de Walter Bedell Smith, reprezentantul Aliaţilor, Ivan Susloparov, din partea sovieticilor, generalul maior Francois Sevez, în calitate de martor, şi, din partea Înaltului Comandament German de către generalul Alfred Jodl. La dorinţa expresă a conducătorului sovietic Iosif V. Stalin, în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în cartierul general al armatei sovietice din Belin-Karlhorst. De această dată, documentul a fost semnat de către Wilhelm Keitel din partea Înaltului Comandament German, de mareşalul britanic Arthur William Tedder din partea Forţei Expediţionare Aliate şi, în calitate de martori, au semnat generalul American Carl Spaatz şi generalul francez Jean de Lattre de Tassigny.
În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Din această cauză, cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii sărbătoresc Ziua Victoriei la 9 mai, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai.
Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august 1945), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie, pe puntea cuirasatului „Missouri”.
9 Mai 1950 – „Ziua Uniunii Europene”
Pe continentul european, Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Sunt două date pentru sărbătorirea acestei zile: 5 mai pentru Consiliul Europei și 9 mai pentru Uniunea Europeană (UE). Pentru UE, această zi este, de asemenea, cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declaraţia istorică a ministrului de Externe francez, Robert Schuman, făcută la 9 mai 1950, care a propus unirea industriilor de oţel şi cărbuni din Franţa, Germania şi alte state. Aceasta a dus la Crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, moment fundamental în istoria Europei, prin tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951. CECO a devenit fundația pentru Comunitatea Economică Europeană, cunoscută sub denumirea de „piața comună”, prin Tratatul de la Roma din 25 martie 1957 (redenumită ulterior Comunitatea Europeană și în final Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht, semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht, reprezentând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la înființarea Comunității Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene). Integrarea României în Uniunea Europeană este un proces greoi care a început cu aderarea României la Uniunea Europeană ce a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004.
Lt. col. (r.) Gheorghe Bușe, secretar executiv al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj (A.N.C.E.„R.M.” Gorj)
