Puțini sunt cei care își mai aduc aminte faptul că anul 1991 este anul care a marcat începutul învățământului superior de lungă durată în orașul Târgu Jiu. În acel an, la data de 30 septembrie, dată ce căzut într-o zi de luni, avea loc deschiderea cursurilor învățământului superior tehnic de lungă durată la secțiile de ingineri, cursuri de zi și seral, la specializările Centrale Termoelectrice și Tehnologia Construcțiilor de Mașini. Ministerul Învățământului de atunci aprobase ca Universitatea din Craiova să înființeze la Târgu Jiu cele două secții de ingineri în specializările mai sus amintite.
Înființarea secțiilor de ingineri la Târgu Jiu în anul 1991 are o istorie aparte, care este bine să fie reamintită din când în când și asta deoarece, plecând de la existența acestora, în anul 1992 avea să se înființeze Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. Am fost implicat în acele demersuri ale unui grup de cadre didactice care funcționaseră la Secțiile de Subingineri de la Târgu Jiu, secții ce aparținuseră tot de Universitatea din Craiova, demersuri sprijinite de administrația locală și județeană instalată în Gorj după 1989.
Învățământul de subingineri, prima formă de învățământ superior din Gorj
În baza HCM 1320/1972, pe unele platforme industriale mari din țară au apărut secții serale de subingineri cu diferite specializări. În acest context, în județul Gorj, la Târgu Jiu, s-au înființat două secții serale de subingineri cu specializările Centrale Termoelectrice și Utilaje pentru Industria Materialelor de Construcții. Cele două specializări au fost înființate în cadrul Facultății de Electrotehnică a Universității din Craiova. Din punct de vedere administrativ, aceste două specializări au avut o dublă coordonare:
– Universitatea din Craiova, care prin Facultatea de Electrotehnică stabilea, adopta planurile de învățământ, selecta și angaja personalul didactic și auxiliar potrivit necesităților, desfășura examenul de admitere și de stat;
– Termocentrala Rovinari (director ing. Ion Ghenea) și combinatul de Lianți și Azbociment Târgu Jiu (director ing. Ion Tomescu), ce aveau obligația legală de a asigura baza materială necesară desfășurării în bune condiții a procesului de învățământ.
Învățământul superior tehnic de subingineri la Târgu Jiu a debutat la data de 10 decembrie 1972, în localul Liceului de Materiale de Construcții din Târgu Jiu. S-a început cu o grupă de 21 de studenți la secția “Utilaje pentru industria materialelor de construcții” și o grupă de 35 de studenți la secția “Centrale termoelectrice”.
În primii ani activitățile didactice, cursurile și seminariile, s-au ținut de către cadre didactice de la Universitatea din Craiova, acestea deplasându-se la Târgu Jiu săptămânal, conform orarului activităților didactice. Apoi, în primii 3-4 ani, au venit prin concurs, transfer sau repartiție, pe posturile de asistenți universitari, cadre didactice locale ce țineau aplicațiile la disciplinele din planurile de învățământ ale celor două specializări.
În anul 1989, Secțiile de subingineri de la Târgu Jiu aveau un corp didactic alcătuit din 8 cadre didactice titulare, cu grade didactice de la asistent universitar la conferențiar, dar și o bază materială consistentă alcătuită din laboratoare (la aproape toate disciplinele din planurile de învățământ) și material didactic (cursuri, culegeri de probleme și îndrumare de laborator). În afara cadrelor didactice titulare, exista și un grup consistent de cadre didactice asociate, format din specialiști din industrie (mulți din ei doctoranzi) și cadre didactice de prestigiu din învățământul preuniversitar.
Primele demersuri privind dezvoltarea învățământului superior de lungă durată de la Târgu Jiu
Pentru anul universitar 1990/1991 nu au fost organizate înscrieri pentru învățământul superior de scurtă durată și în aceste condiții cadrele didactice care aveau norma de bază la Târgu Jiu urmau să desfășoare, în viitor, activitate la Universitatea din Craiova, la facultățile de care aparțineau. În această conjunctură, colectivul de cadre de la Târgu Jiu a avansat ideea unei discuții cu noua putere politică instalată în Gorj după Revoluție, în sensul înființării unor secții de ingineri la Târgu Jiu sub aceeași coordonare a Universității din Craiova, iar eu să merg și să discut cu noul rector al Universității din Craiova, prof.univ. dr. ing. Mircea Ivănescu, posibilitatea ca aceasta să școlarizeze ingineri și la Târgu Jiu.
Rectorul Mircea Ivănescu cunoștea colectivul de cadre didactice care își desfășura activitatea la Târgu Jiu, toate cadrele didactice fiind angajate ale Universității din Craiova. Foarte deschis față de această propunere, acesta mi-a explicat că o astfel de solicitare ar trebui să vină din partea organismelor administrative (Prefectură și Primărie) ale noii puteri instalate la Gorj, care ar trebui să sprijine material (spații de învățământ corespunzătoare, cămin și cantină) înființarea unor secții de ingineri la Târgu Jiu, chiar dacă acestea vor fi sub coordonarea Universității din Craiova.
Prima persoană din cadrul administrației locale cu care am avut această discuție a fost primarul de atunci al municipiului Târgu Jiu, Gheorghe Caralicea Mărculescu. Acesta mi-a sugerat că trebuie întocmit un material în acest sens, cu promisiunea că îl va pune în discuție în ședința Consiliului Prefecturii Gorj.
După discuțiile din Consiliul Prefecturii Gorj, în data de 26.11.1990 a fost întocmit un memoriu adresat Ministerului Învățământului și Științei, înregistrat sub nr.9714, semnat de prefect, Toni Mihail Greblă, și primar, Gheorghe Caralicea Mărculescu, în care se solicita înființarea unui Institut de Învățământ Superior în municipiul Târgu Jiu, aducându-se temeinice argumente în sprijinul acestei solicitări.
În același timp au fost contactați și parlamentarii gorjeni, dintre aceștia cel mai receptiv fiind deputatul Nicolae Mischie, dar și deputatul de București, Mihail Golu, gorjean din Poienari, cadru didactic la Universitatea din București, Facultatea de Psihologie. Descoperit de securitatea lui Ceaușescu că făcea parte din Mișcarea Transcendentală, fusese scos din învățământ, obligat să lucreze ca muncitor necalificat, iar imediat după 1989 reîncadrat în învățământul superior.
Cei doi deputați, Nicolae Mischie și Mihai Golu, au avut șansa să facă parte din Comisia pentru Învățământ, Știință, Tineret, Sport din Adunarea Deputaților. Nicolae Mischie mi-a mărturisit ulterior că a fost impresionat de valoarea și modestia profesorului Mihai Golu și l-a propus Președinte al acestei comisii, iar el a fost ales Secretar al respectivei comisii. Prezența celor doi gorjeni în fruntea Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret, Sport din Adunarea Deputaților a însemnat o șansă enormă în demersurile de dezvoltare a învățământului superior în Gorj.
Ca dovadă, cei doi, în numele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret, Sport din Adunarea Deputaților, transmit următoarea adresă, cu numărul de înregistrare 47/28.11.1990, rectorului Universității din Craiova:
Universitatea din Craiova condiționează înaintarea documentației către Ministerului Învățământului și Științei de angajamentul noii administrații locale, Prefectura Județului Gorj și Primăria Municipiului Târgu Jiu, că vor asigura baza materială corespunzătoare necesară desfășurării activității didactice.
Pentru că timpul era presant, în data de 29.11.1990 Primăria Municipiului Târgu Jiu transmite Universității din Craiova adresa cu nr. 9471, semnată de Primar, Caralicea Gheorghe Mărculescu, prin care anunță universitatea craioveană că pentru anul universitar 1991-1992 pune la dispoziție corpul nou de clădire din Liceul “Tudor Vladimirescu”, precum și spațiile necesare pentru cămin și cantină.
Urmare acestei adrese, Universitatea din Craiova transmite către Ministerul Învățământului și Științei adresa nr.15.770/30.11.1990 semnată de rectorul universității, prof. univ. dr. ing. Mircea Ivănescu.
Ca răspuns la adresa Universității din Craiova, Direcția Generală a Învățământului Superior înștiințează Universitatea din Craiova, prin adresa cu nr.32067/14.02.1991, asupra faptului că s-a aprobat, începând cu anul universitar 1991/1992, școlarizarea la Târgu Jiu, din cifra de plan prevăzută pentru Universitatea din Craiova, a unor specializări enumerate în adresa prezentată în continuare.
Pentru că din această adresă a fost omisă cifra de școlarizare pentru specializarea Centrale termoelectrice, ingineri zi, 25 de locuri, Ministerul Învățământului și Științei va transmite ulterior adresa cu cifra de școlarizare și pentru această specializare.
Concursul de admitere pentru ocuparea celor 100 de locuri scoase la concurs pentru secțiile de ingineri de la Târgu Jiu s-a desfășurat la Universitatea din Craiova în sesiunea iulie 1991, iar locurile au fost ocupate integral în această sesiune.
Rezultatele concursului s-au afișat la Universitatea din Craiova, cât și la Secțiile de ingineri de la Târgu Jiu. Va urma
Prof.univ. dr. ing. Onisifor Olaru
