Epilepsia, o boală neurologică în care grupuri de celule nervoase transmit semnale anormale, are o incidenţă destul de crescută în rândul populaţiei din judeţ. Statisticile Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj indică o creştere a numărului persoanelor diagnosticate cu această boală, la finele anului trecut rămânând în evidenţele medicilor 2.176 de epileptici, iar numărul acestora a continuat să crească şi pe parcursul anului 2017.
În epilepsie, activitatea neuronală normală este perturbată, cauzând senzaţii, emoţii sau comportamente ciudate şi uneori convulsii, spasme musculare şi pierderea conştienţei. Medicii spun că de cele mai multe ori crizele epileptice debutează în prima parte a copilăriei sau târziu la vârsta adultă. Crizele care debutează înainte de vârsta de doi ani sunt cauzate de obicei de febră înaltă sau de boli metabolice.
Peste două mii de persoane din judeţul nostru suferă de epilepsie, 258 de cazuri fiind depistate pe parcursul anului trecut, numărul lor crescând în acest an. “În total, la nivelul judeţului Gorj sunt 2.176 de persoane bolnave de epilepsie. Anul trecut au fost diagnosticaţi 258 de bolnavi, 146 ieşind din evidenţele medicilor. În trimestrul III al anului 2017 au fost confirmate peste o sută de cazuri noi, astfel că au rămas în evidenţe 2222 de persoane diagnosticate cu epilepsie”, confirmă Elena Piţian, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Gorj.
Primul ajutor în cazul crizelor epileptice
În cazul persoanelor epileptice, tratamentul la domiciliu variază în funcţie de frecvenţa şi tipul crizelor convulsive. Este importantă administrarea regulată a unui anticonvulsiv pentru prevenirea crizelor. Dacă pacientul face o criză convulsivă, persoanele de lângă el pot preveni traumatismele prin: asigurarea unui spaţiu moale pe care va fi întins pacientul; întoarcerea persoanei pe o parte; a nu se ţine strâns pacientul; a nu se introduce obiecte în gura pacientului sau a se încerca deschiderea gurii; pacientul nu este în pericol de a-şi înghiţi limba. De asemenea, este importantă observarea caracteristicilor crizelor convulsive – durata, tipul mişcărilor, direcţia mişcării capului sau ochilor. Aceste caracteristici pot ajuta medicul în diagnosticarea tipului de crize convulsive.
Minodora SUCEA
