Prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, este prăznuită pe 21 noiembrie. Cunoscută în popor sub numele de Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.
În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor. Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna. Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea. Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande –bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere. Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie. În ziua praznicului se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru cei înecaţi. Împotriva farmecelor şi a pagubei, de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi.
