Acțiunile inițiate încă de anul trecut de Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” (prin Consiliul Local și Primăria Târgu-Jiu), în vederea înscrierii Ansamblului sculptural brâncușian în Patrimoniul Mondial UNESCO, au continuat, cu constantă vrednicie, și în această vară fierbinte. Sâmbătă, 16 și duminică 17 august au fost două zile pline, în care instituțiile sus-menționate au derulat la Tg.-Jiu un dens program cultural sub genericul „2015 – «Calea Eroilor» în Patrimoniul Mondial UNESCO”, reunind cunoscuți cercetători, brâncușiologi, scriitori, artiști, conducători de publicații, oameni de cultură din București, Craiova, Timișoara, Petroșani, Râmnicu-Vâlcea ș.a.
*
În prima zi a manifestării, în piața centrală a orașului, a fost reconstituită atmosfera din Târgu-Jiul de altădată „pe baza imaginilor surprinse pe film de Brâncuși în perioada în care a lucrat la edificarea ansamblului și a locuit la Casa Gănescu (pe atunci aparținând familiei Bălănescu)”, după cum se specifică în lista de program. Elemente ale îndeletnicirii și obiceiurilor de altădată au sugerat culoarea locală și acel spirit al Târgu-Jiului interbelic: taraful de lăutari (adus din Tismana), pe a cărui muzică târgoveții încingeau hora, produse ale târgului de săptămână, covoare țesute în atelierele Ligii Femeilor Gorjene (expuse pe gardul «istoric»), varii artefacte etnografice…
La ora 16,00, a fost dezvelită o placă informativă la fosta boiangerie a lui Ion Mosculescu din strada Victoria (casă situată colț cu str. Eminescu, lângă Teatrul Dramatic «Elvira Godeanu»), în care a lucrat ca ucenic, în 1887, la 11 ani, cel ce avea să-și urmeze drumul «procopsirii» prin lume, mai întâi la Slatina și Craiova, apoi la București și, în fine, la Paris, cetatea artelor moderne care l-a consacrat. Seara, pe esplanada Victoria, un concert de muzică, susținut de tarafuri gorjenești și, apoi, de trupa Mike Godoroja, a smuls binemeritate aplauze din partea publicului și invitaților.
Prezența dlui arhitect Radu Petre Năstase, directorul general al Institutului Național de Patrimoniu și al staff-ului de specialitate (arh. Iosef Kovacs, arh. Anca Filip, consilier științific Ioana Movilă) a constituit o fermă asigurare că dosarul privind intrarea Ansamblului brâncușian de la Tg.-Jiu în Patrimoniul Mondial UNESCO se află deja în mapa comisiei de specialitate de la Paris, urmând ca într-un viitor apropiat orașul lui Brâncuși să primească vizita raportorului UNESCO. La conferința științifică ce a avut loc la Muzeul de Artă (sala «Mișu Popp»), în intervalul orar 10,00-14,00, dl. arh. Iosef Kovacs a prezentat aspecte din acest dosar (aflat acum și în posesia Primăriei Tg.-Jiu), în special considerentele imperioase, care sintetizează în enunțuri temeinic și colectiv elaborate importanța Trilogiei monumentale brâncușiene în planul artei moderne universale, dar și în plan național și comunitar. Este vorba de cel mai de seamă proiect cultural românesc derulat în interbelic aici, la Tg.-Jiu, în 1937 și 1938, în care se regăsesc teme, motive, idei ale sculpturii brâncușiene, într-o formă chintesențială și esențializată, consacrând unica operă brâncușiană de for public, de arhitectură monumentală, ce a făcut din modestul oraș de pe Jiul de Sus un reper fundamental și o locație de seamă a artei moderne.
În cuvântul lor, brâncușiologi, scriitori și artiști plastici au relevat atât importanța manifestării în contextul calendarului de înscriere în Patrimoniul UNESCO, cât și anumite aspecte ce ar trebui avute în vedere în acțiunea de protejare, amenajare și punere în valoare a Ansamblului sculptural, precum: reamenajarea parcului Coloanei după planul arhitectului peisagist austriac Friedrich Rebhun, agreat de însuși Brâncuși (prin simetria largă, de survol «à la Nazca»), și renunțarea la actuala amenajare asimetrică sub forma „pajiștei americane de golf”; pavarea Căii Eroilor și a aleilor din Grădina publică și Parcul Coloanei cu piatră cubică de bazalt, așa cum arătau străzile orașului în 1937-38 etc. Deloc comode și convenționale, discuțiile și intervențiile participanților au atras atenția specialiștilor, rămânând a fi gestionate de factorii responsabili (locali și centrali) de destinele operelor sculpturale aflate în proprietatea orașului.
S-a relevat ideea că „este mult de lucru de acum înainte” pentru ca moștenirea lăsată de Brâncuși să-și găsească atât o ambianță specifică, dar și un statut de durată al amenajărilor, care în ultimii 20 de ani au dat impresia nu numai că au fost incomplete și uneori superficiale, dar și că „nu se mai termină”! Pentru căile și aleile de acces la opere trebuie găsită o soluție viabilă, de durată, așa cum este Via dolorosa din Orașul Sfânt, pentru care „nimeni nu protestează că s-a pavat cu piatră cubică” (Vlad Ciobanu).
Să amintim numele unor distinse personalități prezente la manifestare: Sorana Georgescu-Gorjan, Lucian Gruia, Aureliu Goci, Claudia Voiculescu, Genoveva Logan (Pogorilovschi), Mihai Sporiș, Ștefan Stăiculescu, Ion Mocioi, Petre Cichirdean, Pavel Șușară, Vlad Ciobanu, Pavel Florescu, Horia Ciocârlie, Imre Suhanek, Ovidiu Rizopol, Vasile Fuiorea, Sorin Lory Buliga, Zenovie Cârlugea, Gheorghe Grigurcu, George Drăghescu, Zoia Elena Deju, George Brebenel, Gelu Birău ș.a. Moderator a fost dl Doru Strâmbulescu, proaspătul director al Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”, ajutat îndeaproape de Adina Andrițoiu. Pretutindeni prezența dnei viceprimar Iulia Vână și a echipei organizatorice a asigurat fluența și buna desfășurare a programului.
În concluzie, o acțiune reușită, de real interes și obligatoriu premergătoare vizitei raportorului UNESCO, pe care o așteptăm cu toții a fi favorabilă eforturilor făcute de factorii locali și centrali, de doi ani încoace, în vederea înscrierii Ansamblului brâncușian în Patrimoniul consacrat al artei mondiale, alături de alte situri și monumente românești precum: Bisericile fortificate din Transilvania (intrate pe listă în anii 1993 și 1999), Mănăstirea Hurezi (1993), Bisericile din Moldova (1993), Centrul istoric Sighișoara (1999), Ansamblul bisericilor de lemn din Maramureșul istoric (1999), Fortărețele dacice din Munții Orăștiei (1999), Rezervația Biosferei Delta Dunării (1991).
Aflat pe lista-tentativă UNESCO încă din anul 1991, iar din 2007 pe Lista Patrimoniului European, Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» din Târgu-Jiu se încadrează în categoria «monumente-lucrări de sculptură monumentală», reprezentând o creație de excepție în arhitectura monumentală modernă, operă a celui îndeobște numit „părintele sculpturii moderne”, al cărui geniu a influențat de un secol încoace și încă rămâne reper inamovibil în arta sculpturală modernă și postmodernă, cum și în viitoarele paradigme estetice ale universalității creatoare.
Zenovie CÂRLUGEA
