Pe parcursul a trei zile, culminând cu ziua sărbătoririi naşterii genialului sculptor, la 19 februarie, declarată sărbătoare naţională, Universitatea al cărei patron spiritual este Constantin Brâncuşi, a organizat un amplu ciclu de manifestări care au cuprins, printre altele, o masă rotundă cu tema: «CONSTANTIN BRÂNCUŞI – ÎNTRE ISTORIE ȘI MEMORIE», la care au participat cadre universitare, cercetători de specialitate, iar, în cadrul unei emisiuni difuzate la postul «EmiTV», cu acoperire națională, a fost prezentată sub forma unei secvenţe teatrale REEDITAREA PROCESULUI «BRÂNCUŞI ÎMPOTRIVA STATELOR UNITE», interpretată de către un colectiv de cadre didactice universitare din cadrul UCB Târgu-Jiu, sub forma unui text prescurtat al stenogramei procesului intentat de către Constantin Brâncuşi, împotriva Statelor Unite, datorită faptului că un exemplar al «Păsării Măiestre» a fost taxat la vama americană ca fiind un simplu obiect de utilitate practică! S-a considerat, pe bună dreptate, că dosarul procesului desfăşurat la New York este un exemplu elocvent al unui element de arhivă, peste care istoria sculpturii moderne, nu poate să treacă uşor, iar, textul a fost preluat din Cartea «Brâncuşi împotriva Statelor Unite», în traducerea criticului de artă Petru Comarnescu, cel care a adus în țară, în anul 1968, fotocopiile stenogramei acestui proces. Astfel, în ziua de 19.02.2021, de «Ziua Națională Brâncuşi», între orele 10.00-12.00, în Sala Senatului Universităţii, cu sprijinul postului de televiziune «EmiTV», s-a desfăşurat dezbaterea cu tema: «BRÂNCUŞI ÎN REALITATEA AUGMENTATĂ», la care au participat cadre universitare, brâncuşiologi şi cercetători consacraţi în acest domeniu, iar, cu acest prilej, Senatul UNIVERSITĂŢII «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din Târgu-Jiu, i-a conferit Doamnei Doina LEMNY, cercetăror, curator şi brâncuşiolog, Diploma de excelență şi medalia de aur «BRÂNCUŞI», pentru merite excepționale în promovarea în întreaga lume a operei şi a personalității lui Constantin Brâncuşi, prin expoziţii internaționale şi prin publicarea unor lucrări cu valoare documentară şi ştiințifică.
,,Vom încerca şi prin intermediul invitaţilor noştri, să desluşim sensurile creaţiei brâncuşiene”!
În această zi, în cadrul Emisiunii «Tribuna ideilor», domnul Prorector, prof. univ. dr. George Niculescu, moderatorul dezbaterii, avea să spună: ,,Este vineri, 19 februarie, ziua de naştere a genialului sculptor Constantin Brâncuşi, pentru că începând din anul 2015, ziua aceasta a fost declarată sărbătoare naţională, prin Legea 305/2015! Suntem într-o emisiune dedicată lui Brâncuşi, care este supranumit «părintele sculpturii moderne», «Titanul de la Hobiţa», «sfântul din Montparnasse», pentru că el reprezintă însăşi modernitatea, însăşi creativitatea în artă. Despre Brâncuşi se poate vorbi foarte mult, se pot spune multe, iar, noi, vom aborda tema «Brâncuşi în realitatea augmentată», o realitate care semnifică o îmbinare între lumea virtuală şi lumea reală, altfel spus, informaţia digitală, împreună cu realitatea însăşi, dau o expresie unică, dar, ne străduim să găsim şi posibilităţi de valorificare a creaţiilor lui Brâncuşi, iar, acest lucru înseamnă, înainte de toate, că vom încerca şi prin intermediul invitaţilor noştri, să desluşim sensurile creaţiei brâncuşiene, pentru a demonstra, de ce este actuală necesitatea valorificării operelor şi a prestigiului personalităţii marelui sculptor, pentru a mai evidenţia unele sensuri noi ale operei lui Brâncuşi, ca să explicăm, de ce este actuală mereu opera lui Brâncuşi, iar, în acest fel, vrem să arătăm şi care sunt sensurile şi mai ales, care sunt perspectivele de abordare a operei brâncuşiene”! În continuare, domnul prorector a precizat că sunt invitaţi la această dezbatere, domnul ministru Andrei Marga, un intelectual de marcă, profesor universitar, filosof, gânditor, ,,iar, prin prezenţa domniei sale, orice emisiune are un succes asigurat, deoarece, scrierile dânsului despre opera lui Brâncuşi îmbogăţesc informaţiile noastre”, mai ales că de la Bucureşti a venit şi d-l Aron Jinaru, un profesor asociat universităţii târgujiene, prin ideile domniei sale, un om care promovează imaginea lui Brâncuşi în străinătate, în studioul emisiunii fiind prezent şi domnul Iulian Popescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru, iar, nu în ultimul rând, a fost invitat şi profesorul universitar dr. Ion Mocioi, brâncuşiolog, fost senator, pentru că prezenţa dânsului a fost mai mult decât necesară pentru a discuta despre opera lui Brâncuşi, domnia sa fiind, poate, cel mai prolific autor al unor lucrări despre opera şi personalitatea lui Constantin Brâncuşi! În finalul părţii introductive a dezbaterii, domnul prorector George Niculescu a precizat: ,,În partea a doua a emisiunii noastre, vom încerca să luăm legătura directă cu d-na Doina Lemny, cercetător, biograf şi curator al expoziţiilor lui Brâncuşi, cea care va primi şi premiile Brâncuşi din partea universităţii noastre. Desigur, cu toţi, ne vom strădui să facem cât mai inteligibilă şi cât mai accesibilă opera lui Constantin Brâncuşi, a conchis moderatorul emisiunii, după care a dat cuvântul domnului Prof. univ. dr. Andrei Marga, cel care a început prin a spune:
,,La Brâncuşi putem aprecia vastitatea spaţiului, lucru pe care «Coloana» de la Târgu-Jiu îl va consacra”!
,,Mă onorează compania invitaţilor dumneavoastră şi în acelaşi timp şi tema abordată! După părerea mea, în literatura consacrată lui Brâncuşi, sunt trei elemente noi: primul este lucrarea profesorului Ion Mocioi, pentru că este o evidenţiere aproape completă a lucrărilor lui Brâncuşi, cam 720 de lucrări înregistrate, să sperăm că se mai descoperă şi altele, în cel de-al doilea rând, am în vedere expoziţia de la New-York, la care se adaugă această dorinţă a lui Brâncuşi de a realiza şi de a prezenta lucrări în aer liber, iar Ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu este un exemplu strălucit în acest sens! Mă voi referi la trei chestiuni importante, prima se referă la viziunea, în cea de-a doua parte şi la stilul de viaţă al lui Brâncuşi, pentru că noi vorbim despre educaţie, dar, ceea ce a consemnat doamna Sorana Georgescu în Cartea «Aşa grăit-a Brâncuşi», când marele sculptor spune «Jocul meu este la mine», atunci, o asemenea interpretare se află sub impactul lui Nietzsche, pentru că viziunea lui Brâncuşi se află pe această linie! În ceea ce priveşte viziunea lui Brâncuşi, trebuie remarcat apelul sculptorului la cunoaşterea de sine a omului! De asemenea, vorbim de activarea raţiunii, a ceea ce este impersonal în realitate, iar, în ultima iinstanță, remarcăm o armonie cu legile universului, deci, acestea fiind cele trei coordonate ale viziunii sale! Desigur, la Brâncuşi, avem în vedere şi un stil de viaţă, iar, pe primul plan se află prioritatea operei desăvârşite, pentru că puţini oameni valoroşi au avut această obsesie, considerată în sens pozitiv, desigur! În cel de-al doilea rând, preocuparea sculptorului pentru ordine, iar, maxima lui era în acest sens că «viaţa este ca banul, trebuie să ştii cum să o risipeşti», ne confirmă, în altă ordine de idei, cum spune Brâncuşi, că viaţa este o disponibilitate în serviciul scopului, pentru că viaţa presupune un scop, chiar dacă ea cere şi jertfe! În ultimul rând, al cincilea, pare-mi-se, o calitate a lui Brâncuşi era modestia, dar, desigur, sunt aspecte care ţin de viziunea lui Brâncuşi! Opera lui Brâncuşi este o probă a faptului că el voia să ajungă la sine, poate un drum al propriei eliberări, al eliberării de tradiţiile de până atunci, pentru că Brâncuşi nu s-a caracterizat prin rapiditatea execuţiei unei lucrări, cât, mai ales, prin obsesia formei, pentru că unele piese au cunoscut până la 29 de variante, care au presupus mulţi ani de trudă! Sigur, cetăţenii români îl pot viziona pe Brâncuşi, nu numai la Paris sau în muzeele americane, pentru că la Muzeul din Craiova sunt cel puţin şapte piese dintre lucrările lui Brâncuşi. Sunt şi la Bucureşti lucrări din perioada studiilor sale, cum ar fi bustul Generalului Carol Davilla, apoi, în muzeele de la Paris există lucrări legate de portrete, pentru că Brâncuşi a început cu portretele! Şi în ţară a trimis unele lucrări la comandă, cum ar fi monumentul funerar de la Buzău! În 1906-1907, Brâncuşi mai avea lucrarea legată de «Trecerea Mării Roşii», pe care a distrus-o cu mâna lui, pentru că nu ajunsese la ceea ce voia şi era prea dominat de influenţa lui Rodin! Această lucrare rămâne monumentală în biografia artistică a lui Brâncuşi! La Brâncuşi, putem aprecia vastitatea spaţiului, lucru pe care «Coloana» de la Târgu-Jiu îl va consacra, prin amplasarea mai multor unităţi culturale într-un anumit spaţiu! (VA URMA)
P.S. Să sperăm că aceste relatări, vor avea darul să estompeze jalnicele aprecieri ale numitului jurnalist Marius Daea, care şi-a permis ca să afirme: «La Târgu-Jiu s-a desfăşurat un eveniment KITSCH, greu de suportat, care a umbrit aniversarea a 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuşi, când Adrian Gorun, Președintele Senatului Universității «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu se agață cu orice preț de orice este valoros, atât în țară, cât și în străinătate, doar pentru a atrage capital de imagine pozitiv asupra instituției pe care o conduce de peste 16 ani, prin atitudine dictatorială, practici clientelare și nepotisme şi o duce spre pieire (sic??!!).
După ce a epuizat asocierea Universității cu vedete, prin oferirea acestora de titluri «Honoris Causa«, se profită în continuare de numele lui Constantin Brâncuşi, ducându-l în derizoriu cu o inconștiență de neimaginat!! (Alo, maestre, vezi că Mitropolitul Olteniei, nu e…«vedetă», cum spui tu, ci, e chiar VEDE TĂT, deci, ai grijă, cum eşti văzut, iar, dacă află Gheorghe Zamfir, ceea ce scrii, îţi dă cu naiu-n cap şi apoi, te acuză că…n-ai un cap şi chiar te doare! n.n.). În reeditarea procesului lui Constantin Brâncuși, din SUA, pus în scenă, într-un mod…«amatoricesc» (sic??!!) din toate punctele de vedere, cu profesorii universității și transmis pe pagina Facebook a unei televiziuni cu profil preponderent folcloric și (cu) dedicații muzicale, a întrecut orice măsură» (sic!!??), iar, în felul acesta, încheindu-şi alegaţiile sale jignitoare, maestrul DAEA se autocalifică la superlativ, motiv pentru care îi spunem, ai grijă, maestre, cum te…«amatoriceşti», că…întreci măsura!
Profesor Vasile GOGONEA
