La inițiativa cercurilor socialiste de la Iași, în anul 1881, un an de importanță deosebită pentru destinul României moderne, anul proclamării țării ca regat, apare “Contemporanul”, o revistă politică, științifică și literară, o publicație națională, în paginile căreia întâlnim informații de dată recentă privind evenimentele culturale, științifice și literare din patrie și din străinătate. Este precedată și determinată de actualitatea cercurilor socialiste din România. Titulatura acestei reviste a avut ca model publicația ,,Sovrommenik”, editată în 1835 la inițiativa romanticului A.S. Pușkin.
Publicația ,,Sovrommenik”
La început apare bilunar, apoi lunar.
În evoluția istorică a acestei reviste, cu o întrerupere de peste o jumătate de secol, distingem trei perioade, trei etape. Prima cuprinde intervalul de timp 1 iulie 1881, anul apariției la Iași și aprilie-mai 1891, sub redacția mai întâi a lui Ioan Nădejde, publicist, sociolog, lingvist, profesor de română, latină și franceză, fruntaș al mișcării socialiste, un om cu o vastă cultură, apreciată și de Mihai Eminescu
La început, Ioan Nădejde imprimă revistei o orientare democrat-revoluționară de nuanță pașoptistă. Revista continuă direcția trasată de pașoptiști, privind ideea de reformă, susținerea emancipării femeii și modernizarea ănvățământului.
,,Scopul nostru-se precizează în articolul-program din numărul 1, ,,Cătră cititorii noștri”, e de a face cunoscut publicului român cum privește știința contemporană lumea. Voim să aducem în țara noastră discuțiunea asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus”
Plecând de la celebra formulă maioresciană, ,,forme fără fond”, Ioan Nădejde pune accentul pe familiarizarea cititorului român cu marile teorii științifice ale timpului și se manifestă critic față de ,,producțiunile științifice greșite” din manualele școlare și din cursurile univrsitare: ,,S-au fundat școli peste școli și profesorii au trebuit să fie improvizați”.
Ioan Nădejde, poreclit de V. Burlă ,,Socrate din Sărărie”, combate spiritualismul de esență obscurantistă prin răspândirea unei concepții științifice despre originea universului.
,,Contemporanul” își propune să vorbească despre evenimentele prezentului imediat, este interesat de soarta sanitară, economică și culturală a țăranului și a proletariatului, de condiția femeii în societate, de adevăr și dreptate, se detașează de perspectiva metafizică a junimismului.
Tot în primul număr apare articolul ,,Cătră femei” semnat de Sofia Nădejde, soția lui Ioan Nădejde, referindu-se la ,,educațiunea” femeii care ,,era finită la 7 sau 8 ani”, sortită să rămână la ,,furcă și stative”. ,,Este de datoria tuturor femeilor a se instrui cât mai mult, căci atunci vor putea mai cu înlesnire lupta pentru emanciparea sexului întreg”. Sofia Nădejde insistă asupra mijloacelor de instrucțiune, considerând a fi necesare “școli de adulți”
Într-un alt articol, ,,Cătră cititorii noștri”, publicat în ,,Contemporanul”, Anul I, 1881, redacția face un bilanț al activității în cele șase luni de zile de la apariție: 3000 de exemplare, 1600 de abonați, o serie de articole cu titlul ,,Ce știm despre lume?”, publicarea de nuvele și poezii de Mille, Sofia Nădejde, Th. D. Speranța, A. Cuza etc. În partea a doua a articolului , apar numele unor profesori de la Universitatea din Iași și de la Universitatea din București, dovediți ca plagiatori, dând la iveală și numele autorilor străini din care au plagiat.
Aflat sub direcția lui Ioan Nădejde până la 15 mai 1885, urmează la conducerea revistei V.G. Morțun și C. Mille, responsabil cu direcția literară a revistei. Începând cu anul 1885, revista capătă o orientare marxistă. Militează pentru o critică și estetică materialistă, polemizând în acest sens cu ,,Junimea”.
După 1887, ,,Contemporanul” se radicalizează în sens socialist, prin activitatea politică și doctrinară a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. Prin studiile lor, Constantin Dobrogeanu-Gherea, C. Mille, Sofia Nădejde pledează pentru o literatură cu caracter social, realistă, pentru care folosesc și termenul de ,,naturalism” opus idealismului. C. Dobrogeanu-Gherea respinge tezele esteticii maioresciene, pledând pentru o artă cu tendință, în favoarea unei estetici materialiste. Respinge critica judecătorească în favoarea unei critici analitice. ,,Contemporanul” a adus o contribuție la propagarea marxismului în România. Între anii 1884 și 1886, Ioan Nădejde traduce în paginile revistei ,,Originea familiei, a proprietății private și a statului” de Fr. Engels
Principalii colaboratori ai revistei din perioada 1881-1891 au fost: Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, autoarea unor nuvele cu tematică socialistă, denunțând alcoolismul, desfrâul, superstiția; C. Mille, ,,copilul teribil al ,,Contemporanului”, publicist, poet, prozator; Nicolae Beldiceanu, autorul unor poeme sociale și satirice; Constantin Dogrogeanu-Gherea, Paul Bujor, V. G. Morțun, Raicu Ionescu-Rion, Gheorghe din Moldova și alții.
,,Contemporanul” își încetează activitatea în anul 1891 ca urmare a rupturilor provocate de C. Mille, Nicolae Beldiceanu, A. Cuza. Direcția revistei va fi continuată de “Evenimentul literar” și de ,,Viața Românească”.
Revista ,,Contemporanul” reapare începând cu 20 septembrie 1946, la București, ,,sub conducerea unui comitet”, ca săptămânal politic, social și cultural, într-o conjunctură cu totul nefavorabilă, cu un an și ceva înaintea alungării regelui Mihai și instaurarea regimului comunist. Revista cade victimă proletcultismului. Până prin anii ´60 apărea ca tribună oficială a partidului comunist, promovând o artă ,,nouă”, proletcultistă. Din 1954 este “Organ al Ministerului Culturii”, din 1957 este editată de Ministerul Invățământului și Culturii, iar din 1962, de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, apoi săptămânal al Consiliului Culturii și Educației Sociailste.
,,Contemporanul” bucureștean a avut ca directori pe: George Călinecu (1962-1964), George Ivașcu (1964-1966), acesta deținând și funcția de redactor-șef între anii 1957-1964 și 1966-1971. La conducerea revistei s-au mai perindat Ioan Grigorescu, C. Mitea și D.R. Popescu. Treptat, revista se rubricizează: Politica externă (George Macovescu), Cronica externă (G. Ivașcu), Tablete (T. Arghezi), Cronica optimistului ( George Călinescu), Sport (Eugen Barbu), Știință și umanism (Gr. C. Moisil), Cronica literară semnată succesiv sau alternativ de G. Ivașcu, Al. I. Ștefănescu, M. Petroveanu, Ovid S. Crohmălniceanu, D. Micu, Paul Georgescu, Radu Popescu, G. Munteranu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu. Alți colaboratori: M. Sadoveanu, Zaharia Stancu,Camil Petrescu, Al. Piru. A. Marino, Mircea Malița.
Ultima etapă a ,,Contemporanului” este după 1990, când apare ca săptămânal cu titulatura ,,Contemporanul. Ideea europeană” Subtitlul “Ideea europeană” este dat de academicianul Nicolae Breban, directorul revistei. De fapt, a existat o revistă cu titlul ,,Ideea europeană”, București, 25 iunie 1919- 1 iulie 1928, care a fost mai întâi o revistă săptămânală, apoi lunară, fondată de C. Rădulescu-Motru. Redactorii-șefi ai revistei sunt: prozatorul Florin Sicoe (1990-1998), prozatorul Cătălin Țârlea ( 1998-2001), iar din decembrie 2001, Aura Christi, poetă, romancieră, eseistă care, din motive financiare, o transformă din revistă săptămânală în lunară.. Pentru a ține în viață această revistă, au fost înființate alte instituții culturale.
Directorul revistei ,,Contemporanul”, academicianul Nicolae Breban, urmărește să conecteze cultura română la marile valori europene, să transforme literatura română într-o mare literatură.
În paginile revistei semnează curent, având rubrici permanente: Nicolae Breban, Aura Christi, Ștefan Borbely, Irina Petraș, Bogdan Crețu, Horia Valentin Pătrașcu, Mircea Platon, Geo Vasile, Cristian Hera, Ioan Aurel Pop, Vasile Muscă, Andrei Marga, Mihaela Helmus, Roxana Ghiță, Magda Ursache, Dana Dunea și alții. Revista conține și o anume rubricație: ,,Editorial”, ,,File de istorie”, ,,Antologiile Contemporanul”, ,,Polemos”, ,,Știință”, ,,Marginalii”, ,,Clubul Ideea Europeană”, ,,Festivalul filmului european”, ,,Eveniment”.
Revista cultivă modele de prim-rang din literatura română și universală. ,,Contemporanul. Ideea europeană”, afirmă Basarab Nicolescu, membru al Senatului acestei reviste, are clasă, distincție, eleganță, calități din ce în ce mai rare în România intelectuală de azi”. Prin diversitatea tematică și profesionalismul colaboratorilor, ,,Contemporanul. Ideea europeană” și-a câștigat un binemeritat prestigiu în țară și străinătate.
La mulți ani ,,Contemporanul. Ideea europeană”!
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!
Constantin E. Ungureanu
