Ziua Mărţişorului marchează începutul primăverii. Potrivit tradiţiei populare, fetele primesc mărţişoare, simboluri aducătoare de noroc şi bunăstare.În tradiţia populară, mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice.
Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarnă și vară. În vechile societăți tradiționale reprezentau anotimpuri de bază, primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Mărțișorul este un obicei străvechi al primăverii care își are rădăcinile în vremea imperiului roman și are originea în credințele și practicile agrare.
Despre originea și conținutul mitologic al Mărțișorului, ştim că e o moștenire culturală veche, avându-și rădăcinile în credințele vechi și practicile agrare, când strămoșii noștri serbau la 1 martie primăvara și începutul noului an agricol.
Potrivit folclorului românesc, semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc, provine dintr-o legendă mai puţin cunoscută. Se spune că, Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu.
Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.
Culoarea roșie din mărţişor semnifică focul, sângele și soarele, iar culoarea albă înseamnă înțelepciunea unui bărbat.
Totodată, șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanentă mișcare a materiei. El semnifică schimbul de forțe vitale care dau naștere viului.
Se spune că, mărțișorul trebuie ținut între 9-12 zile și sa fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare.
Conform credințelor bucovinene, mărțișorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia în timp ce urcă cu oile pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare.
În anumite zone geografice, mamele leagă un mărțișor cu o monedă de aur sau argint de mâna copiilor înainte de răsăritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli.
Totodată, în Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.
