Deschiderea primului an universitar, 1992-1993, la Universitatea ,,Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu
În data de 05.10.1992 Ministrul Învățământului și Științei, Mihai Golu, a participat la deschiderea primului an de învățământ universitar la Târgu-Jiu. Spațiul din fața Facultății de Inginerie era ocupat de studenții boboci, de studenții din anul doi, care făcuseră anul I la secțiile de ingineri de la Târgu-Jiu, aflate sub coordonarea Universității din Craiova, dar și de părinți ai acestora. Ministrul Mihai Golu, care a venit însoțit de autoritățile locale, a fost întâmpinat de rectorul universității, conf. univ. dr. ing. Valentin Paliță. Festivitatea deschiderii primului an de învățământ la nou înființata universitate gorjeană s-a desfășurat în holul de la parterul clădirii Facultății de Inginerie. După o scurtă introducere, în care a subliniat bucuria reușitei de a avea la Târgu-Jiu o universitate, rectorul universității, Valentin Paliță, a invitat pe Ministrul Învățământului, Mihai Golu, să se adreseze celor prezenți. Pentru importanța istorică a evenimentului voi prezenta, în integralitatea sa, cuvântul Ministrului Învățământului și Științei (transcriere după suport magnetic, casetă-video).
,,Domnule Prefect,
Distinse notabilități ale administrației publice locale,
Domnule Rector,
Stimat corp profesoral,
Dragi studenți,
Dați-mi voie, în primul rând, să vă transmit un cald salut și cele mai bune gânduri de succes și împlinire acum, la început de an universitar și la început de drum în cadrul noii Universități ,,Constantin Brâncuși” pe care o deschidem astăzi.
Cred că nu greșesc dacă afirm că pentru județul nostru ziua de astăzi se va înscrie cu litere de aur în analele istoriei sale milenare, căci a crea în municipiul Târgu-Jiu o formă de învățământ universitar înseamnă a recunoaște și a conferi acestei străvechi urbe o valoare și o semnificație cultural spirituală deosebită. De aceea, trecerea Târgu-Jiului în categoria centrelor universitare autentice, cu autonomie proprie trebuie să constituie un prilej de mândrie, dar și de creștere a responsabilității civice pentru fiecare locuitor al său și chiar pentru fiecare locuitor al județului.
Prezența unei universități în cadrul unei comunități umane acționează ca un factor civilizator, de înnobilare a climatului psiho-social, de emancipare spirituală. În epoca actuală, când progresul economic și social este determinat în ceea mai mare măsură de știință și tehnologie, universităților li se acordă, pretutindeni în lume, rolul de centre de cercetare și de creație cărora li se încredințează spre soluționare numeroase probleme atât din partea guvernelor cât și din partea agenților economici. Iată, deci, că și din acest punct de vedere trebuie salutată înființarea universității din Târgu-Jiu.
Pentru a-și îndeplini cum se cuvine rolul de formare a specialiștilor, universitatea trebuie să se bucure de susținerea materială și morală din partea administrației locale și centrale. Dacă a fost greu să înființăm această universitate ne va fi și mai greu să reușim să o menținem, să asigurăm condițiile optime de dotare și organizare. Doresc să cred că dezvoltarea și ridicarea prestigiului Universității ,,Constantin Brâncuși” va constitui, de acum înainte, un ideal în fața căruia vor păli egoismul și interesele mărunte, disensiunile și conflictele de orice natură, și că ne vom uni cu toți eforturile și gândurile bune pentru înălțarea prestigiului tânărului vlăstar al învățământului superior românesc.
Și, personal, nu văd o cauză mai nobilă pentru viitorii mari patroni, industriași, comercianți sau fermieri, care cu siguranță vor apărea și în județul Gorj, decât aceea de a-și lega numele de dotarea unui laborator, de construirea unui amfiteatru sau, de ce nu, a unui campus universitar modern.
Pe umerii colectivului de cadre didactice apare marea răspundere a începutului, fiecare în specialitatea sa trebuind, pe de o parte, să asigure nivelul științific corespunzător al cursurilor și seminariilor, iar pe de altă parte să suplinească prin propria pricepere și ingeniozitate existența insuficientă a dotărilor materiale și a mijloacelor moderne de instruire. La rândul lor studenții, trebuie să fie mai puternic motivați pentru învățătură și pregătire decât studenții oricărei alte universități cu tradiție pentru că, în ultima instanță, prestigiul acestei universități îl vor impune ei prin calitatea pregătirii profesionale. Este bine să nu uitați, dragi studenți, că în cazul dumneavoastră singuri trebuie să conferiți credibilitate și prestigiu social diplomelor pe care le veți obține la finalul studiilor în această universitate. Veți avea de înfruntat atitudini și manifestări de superioritate, poate, din partea colegilor din alte centre universitare cu tradiție, veți fi, poate, puși în inferioritate. Fiți mândri și demni, arătați tuturor ce puteți, de ce sunteți capabili printr-o muncă serioasă și responsabilă. Să aveți permanent în minte tăria și mândria pe care le-a manifestat Titu Maiorescu în anturajul ostil al colegilor săi de la Viena. Privit cu răceală, neîncredere și dispreț de către odraslele înaltelor familii ale Vienei, care nu puteau admite, măcar cu gândul, că un nou venit de undeva, dintr-o provincie, pentru ei necunoscută, ar putea să-i întreacă la învățătură și calitate. Maiorescu, fără să se descurajeze sau fără a se lăsa stăpânit de vreun complex de inferioritate și-a spus în sinea lui; ei bine, o să vă arate el, acest Titi, ce poate. Și, Doamne, ce le-a mai arătat, că la terminarea studiilor erau lăsați toți în urmă, el fiind primul clasat dintre toți. Deci, actuali și viitori studenți ai Universității ,,Constantin Brâncuși”, prin perseverență, ambiție și muncă arătați tuturor ce puteți spre satisfacția părinților, a dascălilor și a noastră a tuturor. Cu fiecare nouă promoție, faceți să crească prestigiul universității voastre ca ea să devină, în consecință, o universitate căutată și râvnită nu numai în Gorj, ci și în întreaga Românie. Nu numai în România, ci și peste hotare.
Cu aceste gânduri, vă urez succes deplin, iar universității noastre, ,,Constantin Brâncuși”, viață lungă și înfloritoare.
La mulți ani ! ”
Un discurs de excepție, pe care l-am audiat la data la care se inaugura Universitatea “Constantin Brâncuși” și pe care l-am reascultat de mai multe ori. Un discurs program, un fel de previzionare a ceea ce ar fi trebuit să se întâmple cu evoluția tinerei universități gorjene. Și, o parte importantă din ceea ce sugera acest discurs s-a întâmplat.
Începutul dezvoltării bazei materiale a Universității
Înființarea unei universități de stat la Târgu-Jiu a necesitat și asigurarea unor spații suplimentare pentru desfășurarea activităților didactice, dar și a unor spații pentru amenajarea decanatelor facultăților, a unui sediu pentru rectoratul universității, a unor spații pentru cazarea studenților, cât și a unei cantine studențești. În fața unor asemenea probleme, fundamentale pentru existența tinerei universități, sprijinul autorităților locale a fost total, acestea implicându-se cu promptitudine în rezolvarea problemelor universității legate de aceste spații. În acest sens, prin adresa nr.3317/26.06.1992 a Consiliului Județean Gorj, semnată de Președintele Consiliului Județean, Ștefan Popescu Bejat, și Secretar, Zoica Zamfirescu, prezentată în continuare, Universitatea este înștiințată că i s-a repartizat întreg spațiul clădirii din Bulevardul Republicii nr.1.
Despre Ștefan Popescu Bejat trebuie spus că, deși deținea titlul științific de doctor inginer, nu a manifestat niciodată intenția de a deveni cadru didactic universitar, nedorind să efectueze nici activități didactice în sistemul de plată cu ora.
Despre Secretarul Consiliului Județean Gorj, Zoica Zamfirescu, trebuie spus că după înființarea Facultății de Științe Juridice, începând cu data de 02.02.1998, a fost confirmată pe postul de lector universitar la această facultate, iar începând cu ianuarie 2005 este confirmată pe postul de conferențiar universitar.
Revenind la clădirea din Bulevardul Republicii nr.1 trebuie arătat că aici s-au amenajat Cabinetul Rectorului, Secretariatul Rectoratului, sala Senatului și sediile serviciilor administrative (personal, financiar, contabilitate, tipografie etc.). Tot în această clădire au funcționat, o perioadă, decanatele și secretariatele celor două facultăți înființate, Facultatea de Inginerie, decan Mihăiță Gheorghe și Facultatea de Științe, decan Ion Constantin Dima.
Demersurile conducerii universității de constituire a unei baze materiale minim necesare pentru desfășurarea activităților didactice și sociale s-au concretizat în obținerea altor imobile importante. Deoarece nou înființata universitate avea nevoie de spații pentru desfășurarea activităților didactice, conducerea acesteia, prin cererea nr.1258 din 10.12.1993, se adresează Consiliului Județean Gorj solicitând atribuirea în folosință gratuită a vechii clădiri a Tribunalului Gorj, acesta mutându-și sediul în noua clădire de pe strada ,,Tudor Vladimirescu”. Prin hotărârea nr.16/21.12.1993 a Consiliului Județean Gorj, imobilul din Târgu-Jiu, strada Victoriei nr.24 se declară ca bun public de interes județean și se atribuie în folosință gratuită Universității ,,Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu pe toată durata ființării acesteia.
În continuare s-au întreprins demersurile necesare privind transferul Complexului Debarcader, de la Biroul de Turism pentru Tineret Gorj, către Universitatea ,,Constantin Brâncuși”. În acest sens, prin Hotărârea de Guvern nr.378/8 iulie 1994, semnată de Prim Ministru, Nicolae Văcăroiu, ,,se aprobă transmiterea, cu titlu gratuit, a Complexului turistic și de agrement pentru tineret Târgu-Jiu, din patrimoniul Societății comerciale BTT Gorj S.A., în proprietatea publică a statului și administrarea Ministerului Învățământului – Universitatea ,,Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu”. Despre acest transfer deputatul Nicolae Mischie a amintit de nenumărate ori că este meritul lui Caralicea Gheorghe Mărculescu. Un alt spațiu de utilitate importantă pentru universitate îl constituie Cabana din Stațiunea Rânca. La solicitarea universității de a obține această cabană, Consiliul Local al orașului Novaci prin Hotărîrea nr.17/27 mai 1994 ,,aprobă transmiterea unei cabane turistice din Stațiunea Rînca aflată în administrarea Consiliului local Novaci, în folosință gratuită pe durata existenței Universității ,,C. Brâncuși” din Târgu-Jiu dar nu mai mult de 50 de ani Se transmite în aceleași condiții și terenul aferent în suprafață de 600 m2”.
Realizările din primii ani de existență ai universității nu au fost numai meritul cadrelor didactice ale universității. La ele a contribuit și personalul din cadrul Direcției General Administrative a universității. Trebuie amințiți, în acest sens, Valeriu Bican, fost Director General Administrativ, Vințan Ion, șef birou administrativ, ambii decedați, Ciocăzeanu Nicu, șef birou investiții, Aurora Dănăricu, șef serviciu resurse umane, Dănilă Rodica, secretară 
cabinet rector, economistul Doru Cîrnu și inginer Alina Mihăilă, cei care în perioadele 1992-1995 și 1998-2006 au îndeplinit funcția de secretar șef al universității.
Funcțiile de conducere din cadrul Universității ,,Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu în perioada 2000-2004
Alegerile pentru funcțiile de conducere pentru perioada 2000-2004 aduc schimbări atât în conducerea universității cât și în conducerile facultăților, ajunse în număr de 4 în acea perioadă. În funcția de rector al universității este ales de către Senat, conf.univ. Gheorghe Moroianu, funcția de prorector fiind ocupată de către prof.univ.dr. Vasile Popeangă.
Gheorghe Moroianu a absolvit în anul 1969 Facultatea de Filosofie a Universității din București, secția Filosofie generală și în anul 1982 Facultatea de Drept a Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a susținut doctoratul în drept la Universitatea din București.
În perioada mai 1989-februarie 1993 a ocupat postul de cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetări al Academiei Române. În anul 2000 ocupă prin concurs postul conferențiar la Facultatea de Științe Juridice și Administrative și este ales rector al universității.
Vasile Popeangă a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti pe care a absolvit-o în anul 1971.
În anul 1996 și-a luat doctoratul în domeniul finanțe la Universitatea din Craiova. A fost Director al Direcţiei Administrării Veniturilor. În anul 1997 ocupă prin concurs postul de conferențiar la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității ,,Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.
Pentru perioada 2000-2004 au fost aleși următorii decani; conf. univ. dr. ing. Onisifor Olaru, la Facultatea de Inginerie, prof.univ. dr. Nicolae Brânzan, la Facultatea de Științe Juridice și Administrative, prof.univ.dr. Dan Ilie Morega, la Facultatea de Științe Economice și conf. univ. dr. Gheorghe Caralicea Mărculescu, la Colegiul Universitar.
Onisifor Olaru a absolvit facultatea de Electrotehnică, secția Automatică, de la Universitatea din Craiova în anul 1972. Începând cu 15 februarie 1977 ocupă prin concurs postul de asistent universitar la Facultatea de Electrotehnică a Universității din Craiova, având în norma didactică activități la Secțiile serale de subingineri de la Târgu-Jiu.
În anul 1997 obține titlul de doctor inginer în ramura de știință TEHNICĂ, iar în 2004 devine profesor universitar. În afara funcției de decan a mai deținut funcțiile de secretar științific al Facultății de Inginerie, șef de catedră la catedra de Automatică și Informatică aplicată, iar în perioada 2006-2007 funcția de prorector al Universității ,,Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.
Nicolae Brânzan a urmat cursurile Facultății de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic din București. În continuare a urmat Facultatea de Filosofie – Sociologie a Academiei ,,Ştefan Gheorghiu” din Bucureşti. În perioada 1990-1992 şi – a echivalat studiile la Universitatea din Bucureşti şi apoi a urmat doctoratul la Institutul de Filosofie al Academiei Române. Din anul 2005 este profesor universitar în cadrul Facultății de Științe Juridice și Administrative.
În perioada 2006-2008 a ocupat funcția de prodecan la aceeași facultate.
Dan Ilie Morega, Decanul Facultății de Științe Economice a urmat cursurile Facultății de Științe Economice, specializarea Economia industriei construcțiilor și transportului din cadrul Universității din Craiova în perioada 1970-1974.
În perioada 1980-1981 urmează un curs în specializarea Organizarea, conducerea și administrarea activităților în circulația mărfurilor și serviciilor la Institutul Central pentru Cadrele de Conducere din Economie și Administrația de Stat.
În anul 1981 este admis la doctorat la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Cadrelor de Conducere din București, de pe lângă Academia ,,Ștefan Gheorghiu”, iar în anul 1986 obține titlul de doctor în economie.
Activitatea în învățământul superior a lui Dan Ilie Morega începe în anul 1997, când ocupă prin concurs postul de conferențiar la Facultatea de Științe Economice.
Ulterior va obține și gradul didactic de profesor universitar. Morega este cel care a contribuit la readucerea la Târgu-Jiu a Facultății de drept când aceasta fusese mutată la Sibiu.
Gheorghe Caralicea Mărculescu, Directorul Colegiului Universitar, a urmat cursurile Facultății de Matematică a Universității de Vest din Timișoara în perioada 1975-1980.
În anul 1983 obține definitivatul în învățământ la Universitatea din Craiova iar în anul 1988 obține gradul II în învățământ. Începând cu anul 2000 și până în anul 2004 ocupă postul de lector universitar în cadrul Departamentului Pedagogic din cadrul Universității ,,Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu. În anul 2004 ocupă, prin concurs, postul de conferențiar universitar în cadrul Departamentului Pedagogic din cadrul Colegiului Universitar.
Între anii 2005-2009 a fost cadru didactic în cadrul Departamentului de matematică, iar începând cu anul 2009 și-a desfășurat activitatea în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, de unde s-a pensionat. O parte din cei prezentați anterior au decedat la scurt timp după pensionare. Dar toți, fără excepție, au fost pensionați imediat ce au împlinit vârsta de 65 de ani. Nu s-a așteptat nici măcar să se încheie semestrul în care împlineau cei 65 de ani. Dorința unora de a scăpa de ei era prea mare, iar rectorii care au semnat deciziile de pensionare n-au avut tăria să se împotrivească, deși astăzi mai sunt septuagenari destui care țin ore modular, on line, sau din când în când.
Prezentul articol se vrea a fi o rememorare a numelor celor care au pus bazele învățământului superior de scurtă și lungă durată în Gorj și au contribuit ani buni la consolidarea lui.
Prof.univ. dr. ing. Onisifor Olaru
P.S. Îmi cer scuze față de multe alte cadre didactice, încă în activitate, mai ales de la Facultatea de Inginerie a căror contribuție la dezvoltarea universității o cunosc foarte bine, dar aici este vorba de cei uitați.
