1 iunie 2022, 50 de ani de învățământ superior tehnic de scurtă durată în Gorj și 30 de ani de existență a Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu (I)

1187

“Eu, ca istoric, vreau să se cunoască realitatea despre această universitate, cei care nu vor le-o aducem aminte până când și-o însușesc”
(Nicolae Mischie, Aniversarea a 30 de ani de învățământ superior tehnic de scurtă durată la Târgu Jiu și a unui deceniu de la înființarea Universității “ Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, 31 mai – 2 iunie 2002)

Ziua de 1 iunie 2022 este o zi cu o semnificație dublă pentru istoria județului Gorj. În primul rând pentru faptul că ea marchează împlinirea a 50 de ani de la înființarea învățământului superior tehnic de scurtă durată în Gorj, iar în al doilea rând pentru faptul că Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu împlinește 30 de ani de existență.
Pe data de 10 decembrie 1972 la Târgu Jiu se deschideau cursurile învățământului superior tehnic de scurtă durată, cunoscut și sub numele de învățământ de subingineri, iar pe data de 1 iunie 1992, prin Hotărârea de Guvern cu numărul 288 lua ființă “ Universitatea “Constantin Brâncuși” din Tîrgu Jiu, cu sediul în municipiul Tîrgu Jiu, prin reorganizarea Secțiilor de Subingineri din municipiul Tîrgu Jiu ale Universității Craiova și a celor 4 secții de învățământ superior existente în prezent”.
Timpul, în curgerea lui nemiloasă, a dus la dispariția unora din cei care au fost implicați în mod direct în derularea acestor două evenimente, iar uitarea a început încet, încet să se aștearnă peste numele acestora, dar și peste al celor care au trebuit să se pensioneze. Mai mult, unii din cei care au ajuns să se ocupe de destinul universității în ultimii ani au încercat să treacă în plan secundar acele evenimente și oamenii care le-au generat și să aducă în prim plan persoane care n-au avut nici o implicare în acele evenimente (de prin Cluj, de prin Craiova, de pe la INS București – care nu au mai avut loc după pensionare prin universitățile din care proveneau) și nici în dezvoltarea universității. Doar numele lui Nicolae Mischie îi mai încurcă, altfel uitarea ar fi totală.
Din aceste motive mi-am propus ca în acest articol să fac o succintă prezentare a celor două evenimente mai sus menționate, dar să și amintesc numele acelor persoane, cadre didactice, persoane din administrația locală și județeană (primari, prefecți), unii parlamentari gorjeni, toți animați de dorința de a avea o instituție de învățământ superior în Gorj.

Secțiile serale de subingineri, înființate în 1972, și cele 4 secții de ingineri înființate în 1991, toate aparținând de Universitatea Craiova, au stat la baza înființării Universității “Constantin Brâncuși”
Oricât de mare ar fi fost dorința gorjenilor după 1989 de a avea o universitate, acest lucru nu ar fi fost posibil niciodată dacă la Târgu Jiu nu ar fi funcționat timp de 20 de ani două secții de subingineri cu specializările Centrale Termoelectrice și Utilaje pentru Industria materialelor de Construcții, ambele aparținând de Universitatea Craiova. La înființarea acestora au fost aduși, prin concurs organizat de Universitatea Craiova sau prin repartiție guvernamentală, absolvenți de învățământ superior, cursuri de zi. Așa au venit, de la Universitatea din Petroșani, șef lucrări dr. ing. Mihăiță Gheorghe, asistent univ. ing. Valentin Paliță, prin repartiție guvernamentală în învățământul superior, Vasile Cozma, șef de promoție la Universitatea din Petroșani, asist. univ. ing. Alexandru Achim, asist. univ. Aurelian Țîrcă și de la Institutul de Cercetare și Proiectare Electroputere Craiova, asist. univ. ing. Onisifor Olaru.
Alături de aceștia au desfășurat activități didactice în plata cu ora, specialiști din industrie și din învățământul preuniversitar gorjean (toți cu aprobări din partea catedrelor de specialitate ale facultăților din cadrul universității craiovene), cum ar fi ing. Artemiu Vanca și ing. Răducu Teodorescu, ambii specialiști de prim rang ai termocentralei Rovinari, ing Vasile Crăc de la Combinatul de Lianți și Azbociment Bârsești, profesorul de fizică Gheorghe Temereancă, director al Liceului “Tudor Vladimirescu” , Rodica Turceanu, profesoară de limba franceză și mulți alții.
Apoi, în anii 1990 și 1991, având acordul Universității din Craiova, în urma demersurilor cadrelor didactice de la Secțiile serale de subingineri, având sprijinul administrației locale postrevoluționare, Prefect, Toni Mihail Greblă și Primar, Gheorghe Caralicea Mărculescu, cu susținerea deputaților de Gorj, prof. univ. dr. Mihai Golu, Președinte al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret, Sport din Adunarea Deputaților și prof. Nicolae Mischie, secretar al aceleiași comisii, Ministerul Învățământului și Științei, prin adresa cu nr. 32.067/13.02.1991, înștiințează Universitatea din Craiova că “că s-a aprobat, începând cu anul universitar 1991/1992, școlarizarea la Tg. Jiu din cifra de plan prevăzută pentru universitatea din Craiova, după cum urmează:
-Facultatea de Electrotehnică
Specializarea “Centrale termoelectrice
-Ingineri zi -25 locuri
-Ingineri seral -25 locuri
-Facultatea de Mecanică
Specializarea “Tehnologia construcțiilor de mașini”
-ingineri zi -25 locuri
-ingineri seral -25 locuri”
Așadar, Universitatea din Craiova urma să școlarizeze la Târgu Jiu în anul universitar 1991/1992 un număr de 100 de studenți, 50 la cursurile de zi și 50 la cursurile serale. De comun acord, Universitatea din Craiova și conducerile Prefecturii Județului Gorj și Primăriei municipiului Târgu Jiu, au stabilit ca de coordonarea celor două secții de ingineri de la Târgu Jiu să se ocupe șef lucrări ing. Onisifor Olaru.
Deschiderea primului an de învățământ superior tehnic de lungă durată la Târgu Jiu a avut loc în data de 30 septembrie 1991. Festivitatea de deschidere a avut loc în holul de la intrarea în clădirea Liceului Economic, clădire în care Facultatea de Inginerie primise aripa de pe strada Eroilor. Cel care a decis acordarea acestui spațiu Facultății de Inginerie și s-a îngrijit de amenajarea lui în vederea deschiderii anului universitar 1991-1992 a fost primarul de atunci al municipiului Târgu Jiu, prof. Gheorghe Caralicea Mărculescu. Atunci, pentru prima dată, s-a intonat imnul Gaudeamus Igitur de către un grup de studenți și elevi dirijați de profesorul de latină de la Liceul “Tudor Vladimirescu”, Nicolae Ghinoiu.
Evenimentul a marcat intrarea orașului lui Brâncuși în circuitul orașelor centre universitare, la acesta luând parte reprezentanți ai Universității din Craiova, prof. ing. Ion Alexandru Ene – din partea rectorului Universității din Craiova, prof. dr. ing. Mircea Ivănescu- și șef. lucrări dr. ing. Mircea Ion, prodecan al Facultății de Electrotehnică a Universității din Craiova. Din partea conducerii locale și județene au participat Primarul Municipiului Târgu Jiu, prof. Caralicea Mărculescu Gheorghe, Prefectul Județului Gorj, jr. Toni Mihail Greblă, iar din partea Parlamentarilor gorjeni a participat prof. Nicolae Mischie, deputat de Gorj. Au participat de asemenea cadrele didactice ale secțiilor de subingineri, șeful Inspectoratului Școlar Județean Gorj, prof. Lica Ion, Directorul Liceului “Tudor Vladimirescu”, prof. Temereancă Gheorghe, directori și profesori de la liceele din Târgu Jiu, ziariști și fotoreporteri.

Înființarea Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu
Ziua 1 iunie 1992 este o zi cu o semnificație extrem de importantă pentru istoria județului Gorj. Este ziua înscrisă pe documentul de înființare a Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.
Hotărârea Guvernului României nr. 288 din 1 iunie 1992 privind înființarea Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, alături de Universitatea din Târgovişte, poartă ca primă semnătură, după cea a Primului Ministru, semnătura Ministrului Învățământului și Științei, Mihai Golu. Această Hotărâre de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.135 din 19 iunie 1992. După cum se poate observa de pe pagina a doua a acesteia, ea a fost ridicată chiar în ziua apariției, la ora 16:00, de către deputatul Nicolae Mischie.
Aportul celor doi gorjeni la înființarea universități a fost determinant, cei doi fiind deputați de Gorj, cu funcții importante în Adunarea Deputaților din Parlamentul României.
Pentru modul în care s-a implicat în înființarea universității gorjene, în perioada în care a fost rector al Universității “Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Moise Bojincă a propus acordarea titlului de Doctor Honoris Caussa al universității gorjene profesorului universitar doctor, fost Ministru al Învățământului și Științei, Mihail Golu.
Referitor la Nicolae Mischie trebuie subliniat faptul că după înființarea universității, din poziția de Președinte al Consiliului Județean Gorj, el s-a ocupat permanent de promovarea acesteia. Două exemple sunt de referință în acest sens. Este vorba de organizarea de către Universitatea “Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, în parteneriat cu Consiliul Județean Gorj, a manifestărilor prilejuite de Congresul al 28-lea al Academiei Româno – Americane de Arte și Științe în perioada 3 iunie – 8 iunie 2003. A fost cea mai mare manifestare științifică organizată vreodată de universitatea gorjeană. Au participat aproximativ 400 de persoane, fiind invitate personalități importante din țară și străinătate, printre care și 80 de membrii ai diasporei românești. Trebuie amintit și sprijinul permanent acordat de Președintele Consiliului Județean, Nicolae Mischie, organizațiilor studențești din universitate în desfășurarea la Târgu Jiu a două ediții, 2002 și 2003 a festivalului studențesc național UNIFEST.
Hotărârea de înființare a Universității “Constantin Brâncuși” încununa efortul unor persoane cu ambiție, tenacitate, dar și șansă, de a avea în orașul lui Brâncuși, alături de operele lui, o universitate care nu putea avea alt nume decât al Titanului de la Hobița.
Am fost implicat în demersurile care s-au făcut atunci pentru înființarea acestei universități și am trăit satisfacția împlinirii acestui vis al gorjenilor. Nu a fost ușor, dar lupta cu greutățile avea să înceapă odată cu înființarea tinerei universității, care trebuia să intre în competiție cu universități de tradiție din învățământul superior românesc, printre acestea numărându-se universitățile din Iași, București, Cluj, dar și din Petroșani, Craiova și Timișoara.
Se împlinesc 30 de ani de atunci, prea puțini pentru a emite judecăți cu valoare de verdict despre potențialul educațional și științific atins de universitate astăzi. Iar aceste judecăți trebuie să țină cont, între altele, nu numai de potențialul științific al corpului didactic ci și de potențialul economic actual al județului, între care investițiile de capital străin sunt cele care și-ar fi putut pune amprenta și pe dezvoltarea universității.
Nu mi-am propus, aici, să analizez performanțele academice pe care le-a atins universitatea în cei 30 de ani de existență, nici unde se află ea astăzi într-un clasament al universităților din țară. Despre asta se ocupă ARACIS, care evaluează periodic programele de studii din cadrul facultăților existente și evaluează instituțional universitatea acordând calificativele corespunzătoare. Știu că la ultimele două evaluări instituționale ale ARACIS universitatea a obținut calificativul “BINE” , cu unele recomandări.
Aș putea spune, totuși, fără teama de a greși, că după pensionările din ultimii 10 ani universitatea a rămas o universitate de profesori și conferențiari, gradele mici de preparatori și asistenți fiind deficitare, dar și o universitate de familii cu funcții importante în actul de decizie, care la limită ( adică atunci când timpul tinde la infinit) ar putea deveni o moștenire de familie.
În continuare urmează o scurtă prezentare a modului în care, după hotărârea de înființare a universității, s-a trecut la organizarea acesteia, adică la stabilirea funcțiilor de conducere.

Organizarea universității. Stabilirea funcțiilor de conducere la nivel de universitate și facultăți
Prima acțiune importantă după Ordinul nr.288 de înființare a noii universități a fost aceea prin care Ministrului Învățământului și Științei a acceptat cererile de transfer, începând cu data de 1 iulie 1992, ale celor 7 cadre didactice care își desfășuraseră activitatea la Secțiile de subingineri din Târgu Jiu și la noile secții de ingineri înființate în anul 1991, de la Universitatea din Craiova la Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, nou înființată.
Acestea erau, cu gradele didactice de atunci: prof. univ. dr. ing. Gheorghe Mihăiță, conf. univ. dr. ing. Valentin Paliță, șef lucrări ing. Teodor Savu, șef lucrări ing. Alexandru Achim, șef lucrări ing. Aurelian Țîrcă, șef lucrări ing. Vasile Cazma și șef lucrări ing. Onisifor Olaru.
Apoi, prin Ordinul Ministrului Învățământului și Științei nr 5739/1992, începând cu data de 15 iulie 1992 la Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu se numește conducerea acesteia în următoarea componență:
– conf. univ. dr. ing. Valentin Paliță, rector;
– prof. univ.dr. ing. Mihăiță Gheorghe, decan, facultatea tehnică;
– prof. univ.dr. Dima Ion Constantin, decan, facultatea de științe.
Ordinul, prezentat în facsimil în continuare, era semnat de către Ministrul Învățământului și Științei, Mihail Golu.
Așadar, conf. univ. dr. ing. Valentin Paliță a fost primul rector al Universității “Constantin Brîncuși”, iar prof.univ. dr. ing. Mihăiță Gheorghe a fost primul decan al Facultății de Inginerie. Conf. univ. dr. Constantin Ion Dima a fost primul decan al Facultății de științe, unde intrau științele economice și științele juridice.
Atât Valentin Paliță cât și Gheorghe Mihăiță au avut câte două mandate pe funcțiile deținute. Valentin Paliță era absolvent al Facultății de Energetică, specializarea Termoenergetică, din cadrul Institutului Politehnic București, cursuri de zi, în anul 1973 și fusese repartizat ca asistent universitar stagiar la Universitatea din Craiova. Avea doctoratul susținut în anul 1986 la Institutul Politehnic București. Mihăiță Gheorghe era absolvent al Facultății de Mecanică a Universității Politehnica din Timișoara, cursuri de zi, iar doctoratul l-a susținut la Universitatea din Brașov. După absolvirea facultății a fost repartizat ca asistent universitar la Universitatea din Petroșani. În anul 1972 vine prin concurs la Universitatea din Craiova, cu activități didactice la Secțiile de subingineri de la Târgu Jiu.
Imediat după stabilirea funcțiilor de conducere ale universității și facultăților acesteia s-a trecut la stabilirea componenței provizorii a Senatului. Din componența acestuia nu puteau face parte decât cadrele didactice cu funcția de bază în universitate.
În Anexa la Ordinul Ministrului Învățământului și Științei nr.5739/1992, prezentată în facsimil în continuare, sunt precizate numele persoanelor care urmau să facă parte din Senat
Țîrcă Aurelian, absolvent al Institutului de Mine Petroșani în anul 1969, va obține titlul de doctor în anul 1999 la Universitatea “Politehnica” București, iar în anul 2004 devine profesor universitar. A deținut funcția de prodecan al Facultății de inginerie Vasile Cozma, absolvent al Institutului de Mine Petroșani în anul 1972, obține doctoratul la Universitatea Petroșani în anul 2000, iar în anul 2005 devine profesor universitar. A fost șef de catedră la catedra de Automatică și Informatică Industrială în perioada 2001-2007. Toți cei amintiți mai înainte făceau parte din grupul cadrelor didactice care își desfășuraseră activitatea la Secțiile serale de subingineri de la Târgu Jiu și la data înființării universității aveau 20 de ani de vechime în învățământul superior.
În afara acestora mai trebuie amintite numele a încă trei cadre didactice din acest grup. Este vorba de șef lucrări ing. Alexandru Achim, șef lucrări ing. Teodor Savu și lector universitar Ion Chiriac.
Fiecare din cei enumerați mai înainte au făcut eforturi uriașe pentru asigurarea bazei materiale a Secțiilor de subingineri, aceasta având să stea ulterior la baza acreditării Facultății de Inginerie.
Va urma
Prof.univ. dr. ing. Onisifor Olaru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here