1 iulie a fost și va rămâne una din cele mai importante date din calendarul vieții mele!

1390

Acum 74 de ani, în comuna Telești, în familia dascălilor Gheorghe și Tasia Gârbaciu, se năștea Viorel, creatorul meu.
S-a format la Liceul ,,Tudor Vladimirescu”, unde l-a avut profesor de limbă română și diriginte pe celebrul dascăl și animator cultural Titu Rădoi. Studiile universitare le-a început la Cluj Napoca și le-a isprăvit la București, la Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității București.
A fost solist vocal și chitarist al formației Melodic Grup a Casei Municipale de Cultură Târgu-Jiu, iar între 1973 și 1978 a activat în formația de teatru a acesteia. Din 1972 a fost membru al cenaclului literar Columna.
Și-a început cariera profesională verificând șinele de cale ferată (la Căile Ferate Române), apoi predând stenodactilografie la Bârsești. Din anul 1976 a funcționat ca profesor de română și muzică la Liceul Industrial din Peștișani, până în anul 1980, când, grație succeselor obținute cu elevii în domeniul artei spectacolului a fost promovat ca profesor-conducător de activitate Cenaclul Literar și Clubul Artelor la Casa Pionierilor (devenită ulterior Palatul Copiilor).
Din anul 1994 și-a început activitatea în cadrul instituțiilor județene de cultură, mai întâi la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în funcția de consultant artistic și consilier editorial al editurii. În 1997 a fost numit consilier sef al Inspectoratului pentru Cultură al județului Gorj. După revenirea, în anul 2001, la CJCPCT, în vara lui 2004 a fost numit director al Scolii Populare de Artă Târgu Jiu, funcție din care a fost eliberat prin pensionare începând cu data de 1 iulie 2013. Despre activitatea avută în cadrul acestor instituții s-a vorbit, s-a și scris, pe o bună parte din instituțiile culturale gorjene regăsindu-se (și astăzi!) amprenta Viorel Gârbaciu!
A fost membru al Partidului Național Liberal (unul din fondatorii filialei Gorj a partidului) până în anul 2013 când a renunțat la politică.
A fondat formațiile vocal-instrumentale Azur și Strunga, educând astfel, artistic și uman, sute de tineri.
A publicat 8 volume de poezie pentru copii și unul de poezie serioasă, așa cum îi plăcea să-și numească ,,Nebunii de lună plină” și a avut colaborări în publicistică la revistele Steaua, Literatorul, Ramuri, Brâncuși, Rostirea Românească, Adevărul literar și artistic, Columna, Caietele Columna, Portal Măiastra.
A compus muzica și textul pentru imnul echipei de fotbal Pandurii Târgu Jiu, imnul echipei de baschet Energia Rovinari, imnul Universității Constantin Brâncuși și imnul județului Gorj. A condus vreme de peste un deceniu Fundația Culturală Gorjeană Tell și editura Punct (unde au văzut lumina tiparului 19 cărți, semnate de Spiridon Popescu, Ana Maria Sandu, Constantin Uscătescu, Sabin Velican, Florian Goga, Vasile Andrițoiu și alții).
A realizat emisiuni de cultură și divertisment la posturile Radio Târgu-Jiu și Omega – Floreta și Toroipanul, Om bun, Curtea cu Prieteni – aceasta din urmă fiind cea mai longevivă emisiune din audio-vizualul gorjean.
A lăsat multe semne pe aici, printre noi,
fără să ceară sau să primească aproape nimic.
S-a și risipit, cum chiar el ne spunea
Iar păcatele… le-a mărturisit și a cerut iertare:
,,Mă iartă, Doamne, de mai poți,
De trei din patimile mele –
Vechi și mărunte-s, de socoți:
Chitara, vinul roș și… Ele!”
dar cea mai importantă realizare
că a lăsat, în fiecare,
un gând frumos – după plecare…
Iani Gârbaciu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here