Aceasta-i ultima melodie interpretată şi lăsată drept moştenire miilor şi milioanelor de ascultători şi admiratori ai inegalabilei interprete, cea care a fost şi va rămâne de neuitat “Privighetoarea Gorjului” şi nu numai – Maria Lătăreţu.
Născută pe malurile Gilortului, în frumoasa aşezare Bălceşti, de Gorj, la 07.11.1911, dintr-o familie modestă (Borcan) şi datorită darului Dumnezeiesc, încă din frageda-i copilărie, fredona fel de fel de cântece, întrecându-se în glas cu păsărelele codrului şi murmurului undelor Gilortului, pe când mergea cu gâştele la baltă sau cu turma de mioare pe încântătoarele meleaguri natale.
Încă din primii ani de viaţă s-a manifestat ca o copilă cu deosebite calităţi vocale, iubită şi apreciată de majoritatea conlocuitorilor săi. Ca tânără, în fiecare an mergea în localitatea Polovragi, cu prilejul zilei de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie, când se organizează bâlciul săptămânal şi la care participă locuitori din judeţ, cât şi din judeţele limitrofe ( Vâlcea, Argeş, Sibiu, Hunedoara, Dolj ş. a.), la care, printre vocea-i de aur, era agreată şi admirată de majoritatea târgoveţilor, care, cu deosebită şi admirabilă plăcere se hrăneau spiritual cu frumoasele-i şi cuceritoarele-i cântece populare, ce captau întreaga atenţie a participanţilor.
Şi uite aşa, încet-încet, a putut şi a ajuns să fie cunoscută de întreaga ţară, cu prilejul diferitelor spectacole organizate pe tărâm cultural-artistic, cât şi pe plan mondial. Încă de pe băncile şcolii, cu prilejul organizării diferitelor serbări şcolare şi în mod deosebit la cea de sfârşit de an şcolar, era pusă să cânte şi cânta atât de frumos şi melodios, încât întreaga suflare participantă la spectacol era captivată de glasu-i de aur, fiind răsplătită cu vii şi îndelungi aplauze. Numai aşa, copila de pe malurile Gilortului şi-a făcut intrarea în rândul celor mai mari şi iubitori valorificatori ai folclorului românesc, caracterizând-o ca pe o inegalabilă interpretă a cântecului gorjenesc. Cântece ca: Gilortule, apă bună; Mă uitai la răsărit; Hăulita Gorjenească; Lung e drumul Gorjului; Cine trece Câmpul Mare; La stejarul din poiană; Vă las cântecele mele ş. a. m. d., îşi aduc contribuţia la îmbogăţirea patrimoniului folcloric al patriei, iar interpreta rămâne ca cea mai desăvârşită cântăreaţă populară a ţării.
Astăzi, pe meleagurile patriei au apărut sute şi mii de interpreţi populari, ca ciupercile după ploaie, dar nici unul n-a reuşit s-o depăşească în domeniul artei interpretative.
Dar întreaga-i capacitate interpretativă, bogatu-i inventar de cântece populare, dedicate marii mase de ascultători, eforturile depuse de a răspunde pretenţiilor tot mai crescute ale publicului auditor i-au epuizat energiile-i creatoare şi interpretative şi au făcut ca în 28 septembrie 1972, pe când se afla la un spectacol de gală, pe scena Casei de cultură Botoşani, inima artistei a încetat să mai bată; tragicul eveniment producând mare durere şi tristeţe în sufletele şi inimilor celor care au cunoscut-o şi apreciat-o. Este de apreciat acţiunea organelor de cultură, cât şi a organelor administraţiei de stat, de la nivelul judeţului, de a organiza variate acţiuni culturale, în memoria celei care a fost şi va rămâne, “Privighetoarea Gorjului – Maria Lătăreţu. Tot ca o dovadă a recunoştinţei faţă de Marea interpretă, a fost amenajat, modernizat şi valorificat cultural, unde s-a născut; casa părintească, devenind “Casa muzeu”, ce poate fi vizitată de orice călător, ce trece prin satu-i natal “Bălceşti”. Nu-i mai puţin adevărat că şi doamna Ioana Lătăreţu, nora Mariei Lătăreţu, i-a acordat şi-i acordă o mare atenţie şi un profund respect şi stimă , fiind prezentă la organizarea şi desfăşurarea tuturor acţiunilor dedicate comemorării celei ce a fost şi va rămâne veşnic vie în memoria celor ce au cunoscut-o şi apreciat-o. Anul acesta, cu prilejul împlinirii a celor 39 de ani de la deces, cât şi a celor 100 de ani de la naştere, se preconizează organizarea şi desfăşurarea unor ample acţiuni culturale, prin care să se demonstreze că personalitatea Mariei Lătăreţu a rămas şi va rămâne veşnic vie în amintirea generaţiilor de azi şi de mâine.
Trebuie avut în vedere că în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate memoriei celei ce a fost Maria Lătăreţu şi-a adus contribuţia şi organul administraţiei locale, prin domnul primar Geogia Victor, cât şi destoinica învăţătoare Mariana Medregan, care şi-a dedicat o parte din timpu-i liber în organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni specifice comemorării vieţii şi activităţii Mariei Lătăreţu, care, cu deplină certitudine, a fost numită “Pasărea Măiastră”, pentru meritele-i excepţionale în domeniul cântecului popular, obligându-ne moral să-i aducem un pios omagiu celei ce va rămâne nemuritoare în memoria celor ce au cunoscut-o şi apreciat-o. Asemenea personalităţi de excepţie, care, pe lângă-i capacitatea de muncă şi de creaţie, fiind înzestrată şi de darul dumnezeiesc, nu trebuie dată uitării, iar figura-i luminoasă se impune a trece din generaţie în generaţie, al cărei model interpretativ să fie urmat cu străşnicie de interpreţii de azi şi de mâine.
Să n-o dăm uitării!
Prof. pens. Bărăscu Alexandru – Săcelu-
